Părinţilor Sinodului le-a ajuns cuţitul la os

Vatican

De pe Rorate caeli, un raport proaspăt sosit de la Roma despre protestul episcopilor împotriva manipulării Sinodului:

Reacția împotriva Sinodului manipulat al lui Francisc – secvențe dintr-o Romă căreia nu-i vine să-și creadă ochilor, după 18 luni sub semnul fricii și presiunii

– O sursă din Roma –

“Sentimentul general este unul de enormă ușurare”, declară un profesor de la o universitate pontificală. „Joi, pe la ora amiezii, Ioan Paul II a făcut un miracol la Sinod.“

Aceasta a fost ora la care a început revolta împotriva omului pe care Francisc l-a ales cu grijă – a primului cardinal creat de el, Lorenzo Baldisseri – lăudat din greu de Bergoglio pentru inestimabilele lui servicii de dinainte și din timpul Conclavului din 2013 – om ales cu mai bine de un an înainte de începerea Sinodului pentru a orchestra ambele reuniuni, din 2014 și 2015, astfel încît ele să ajungă, fără disensiuni, la rezultatele dorite de Papă. Aceasta a fost o sarcină dificilă, căreia Baldisseri i s-a dedicat cu asiduitate, sarcină al cărei aspect esențial a fost operațiunea mediatică. Atîta vreme cît lucrările Sinodului s-au desfășurat în secret, operațiunea mediatică s-a derulat cu pași rapizi de faits accomplis (fapte împlinite-fr. Revelaţii ale Cerului), imposibil de oprit de vreo forță, astfel încît rezultatul să fie un relatio [raport – n.t.] final, care să rezulte într-o aclamație uriașă a Papei Francisc din partea episcopilor lumii, aclamație ca una adresată unui guru, unui lider glorios al cărui control asupra evenimentelor nu poate fi nici negat, și nici împiedicat.

În această serie de faits accomplisrelatio pe marginea primei săptămîni [a lucrărilor], scris de Arhiepiscopul Bruno Forte încă înainte de Sinod, ar fi urmat să fie un pas uluitor: iar aici, la Roma, toată lumea știe că Francisc a avut cunoștință [de conținutul raportului], l-a citit și a aprobat publicarea lui. În acest pontificat cum nu se poate mai personalist și egocentric, nimic de o asemenea anvergură nu se întîmplă fără cunoștința directă a Papei. Surpinzător, deși nu ar fi trebuit să fie, a fost faptul că, în ciuda presiunii intense, majoritatea a decis că este mai degrabă Wojtyliană decît Bergogliană.

Am vorbit în aceste zile cu un număr enorm de prelați, în marea lor majoritate Părinți ai Sinodului. Ei sunt cu toții furioși și indignați de Francisc. Președintele Conferinței Episcopale dintr-o mare țară africană l-a numit, în fața mea, un „agent al tulburării“. Cuvîntul potrivit să descrie atmosfera generală care domnește în Curia și în Sinod, după 18 luni de guvernare impusă prin frică și persecuție, este unul pe care l-am auzit în repetate rînduri în ultima săptămînă:„esasperazione“ („exasperare“). Experiențele secolului trecut arată că o guvernare prin frică și manipulare nu poate continua multă vreme fără [să provoace] rebeliune și aceasta a fost ceea ce a erupt joi. A fost ca și cum ar fi explodat o kuktă, după ce a fiert vreme de 18 luni.

Sinodul a eșuat, deoarece țelurile lui au fost zădărnicite de această explozie de anxietate [pusă] sub presiune și aceasta este ceea ce face din „Sinodul Extraordinar“ ceva cu adevărat extraordinar! Protestul Părinților Sinodului din 16 octombrie îndreptat împotriva lui Baldisseri este un lucru nemaiauzit în ultimii 50 de ani, iar tăcerea mass-mediei mainstream (mass-media oficială-en. Revelaţii ale Cerului) în această privință este uimitoare, dată fiind enormitatea celor întîmplate. Mass-media mainstream italiană a fost prinsă pe picior total greșit, aceasta încercînd, încă de sîmbătă, să salveze prestigiul Papei Bergoglio, transferînd responsabilitatea eșecului asupra colaboratorilor lui, inclusiv asupra lui Baldisseri, deși toată lumea știe că aceștia nu sunt altceva decît agenți credincioși și de neclintit ai puternicei lui voințe.

Între timp, prestigiul Cardinalului Kasper a atins cel mai scăzut nivel posibil; liderii revoltei sunt considerați eroi.

Oricum, Sinodul din 2014 reprezintă doar un pas pe un drum pe care Francisc și aliații lui fac multe greșeli, dintre care multe se datorează orgoliului lor fără margini, în timp ce iese acum la lumină o rezistență neașteptată – rezistență minimalizată de presa mainstream din lumea întreagă.

Dar oare cum va arăta textul final al Sinodului? Probabil destul de rău, deși nu atît de rău ca acela care a fost deja redactat și la care ne așteptam. Optimismul „progresiviștilor“ este la pămînt, iar textul final al Sinodului este acum o problemă secundară [pentru ei]: ceea ce contează este bătălia care va avea loc începînd de acum și pînă la următoarea reuniune, din 2015. Francisc nu va ignora cele întîmplate, iar asupra lui Baldisseri este exercitată, de sus, o presiune enormă de a manipula reuniunea din 2015 în așa fel încît aceasta să nu poată fi zădărnicită de un nou miracol al lui Ioan Paul II.

Text integral preluat de pe situl http://www.resurrexitsicutdixit.com/?p=2924

 

Posted on 20 octombrie 2014, in Falsul Profet and tagged , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: