Daily Archives: 1 februarie 2017

Komisariatul de la Bruxelles: victorie terminatoare asupra României

ilie-serbanescu

             Deoarece, de curînd – în contextul dezbaterilor ascuțite în spațiul public în legătură cu intervenția unor factori de putere în blocarea pur și simplu a construcției unor autostrăzi peste munți –, un coleg de breaslă a considerat nimerit să amintească pe un canal TV ceea ce subsemnatul spunea, acum ani de zile, cu subiect și predicat, că „n-avem voie să traversăm Carpații“, m-am decis să revin asupra problemei în care am fost singurul care s-a încumetat s-o așeze explicit în termenii unei interdicții politice, „bineînțeles, dictată extern“! Din vremea respectivă (în urmă cu 3-4 ani) pînă acum, recurgerea la această explicație de interdicție politică (repet, externă!) nu are decît o singură justificare: nici o motivație economică (absența oportunității, lipsa fondurilor ori incompetența pur și simplu) nu există! Iată ce spuneam despre acest lucru în cartea „Romînia, o colonie la periferia Europei“ (Ilie Șerbănescu, Ed. Roza Vînturilor, 2016), unde sumarizam de fapt intervențiile mele în spațiul public pe această temă: „Cum se face că toate administraţiile, indiferent de culoarea lor politică, din întreaga perioadă postcomunistă, au evitat (nu ezitat, ci evitat!) să lege printr-o autostradă Bucureştiul de Ardeal?! Nu este vorba în această privinţă nici de lipsă de bani, nici de incompetenţă. Ar fi ilogic să se spună că nu s-au găsit cîteva miliarde de dolari din zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru infrastructură rutieră în peste două decenii! Ar fi o idioţenie să se pretindă că n-a existat competenţa necesară pentru construcţia de autostrăzi de traversare a munţilor, cînd acelaşi popor – pe vremea comunismului, acela «ineficient şi neperformant»! – a străpuns munţii pe mai multe trasee pentru a asigura legăturile rutiere sau feroviare între provinciile istorice ale Romîniei! Să nu ne facem a fi uitat că guvernul Năstase, cotat de atîţia, perfect pe nedrept, cel mai performant dintre guvernele postdecembriste, a pus punctul pe i în domeniu: cînd a fost să facă un cadou americanilor pentru primirea României în NATO, le-a dat să construiască în condiţii aiuritor de avantajoase o autostradă. Care?! Braşov-Borş, deci una care să lege Ardealul de capitala Ungariei şi nu cumva de capitala României. Nu prea este deci vorba de a ajunge să reuşim a trece Carpaţii cu o autostradă, ci este vorba mai degrabă de a nu ajunge cumva să trecem Carpaţii cu o autostradă! Ca la o comandă politică: din partea cui şi cu ce scop?!“ (pag. 86)

Ce aflăm acum, în 2017? Că un șef operativ al principalului serviciu de informații îl amenința, deja în urmă cu ani, pe prim-ministru că îl bagă la pușcărie dacă începe construcția unei autostrăzi Comarnic-Brașov. Adică a uneia care ar lega Ardealul de capitala României! Și că, dacă este vorba de o autostradă, atunci, în viziunea aceluiași șef, ar trebui avută în vedere cea Pitești-Sibiu, aflată pe coridorul agreat de UE. De ce?! Explicația furnizată: pentru că așa vor „europenii“! Dacă nu ești cumva tîmpit, îți dai lesne seama că argumentul este din zona discreționismului politic, în timp ce economic lucrurile stau în favoarea variantei Comarnic-Brașov: traseu prin munți de două ori mai scurt; trafic de două ori mai intens!

Te pui însă cu Komisariatul (cu K) de tip sovietic de la Bruxelles?! De fapt, cred că argumentul real al acestuia este timpul: cu cît mai lung este traseul, cu atît mai improbabilă realizarea și cu cît alimentezi dilema alegerii între cele două trasee, cu atît este mai sigur că nu se pornește nici unul! Probabil, deja Komisariatul are drept sarcină de la stăpînul său (oare cine?) ca România să nu mai existe în curînd în teritoriul actual. Pentru anumite puteri coloniale postcomuniste (recrutate dintre cele 5-6 foste imperii coloniale care se calcă pe picioare în UE), dezmembrarea României este poate chiar un obiectiv, cum a fost distrugerea Iugoslaviei ca parte sau nu a vreunui plan de refacere a unor imperii trecute. Este un fapt că investițiile unora dintre ele în România se opresc, ce să vezi?!, la arcul carpatic. Nici ele nu trec munții! Oricum, un lucru sigur Komisariatul l-a realizat: Romînia, dacă va apuca nedezmembrată sărbătorirea a 100 de ani de la Unire, în 2018, o va face fără nici o legătură rutieră modernă între provinciile sale istorice, indiferent de care dintre acestea ar fi vorba!

Articolul a apărut în ediția online a Cotidianului sub semnătura lui Ilie Șerbănescu.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/komisariatul-de-la-bruxelles-victorie-terminatoare-asupra-romaniei-295362/

Săptămîna în care s-au trasat primele linii ale frontului în noul război comercial mondial

 

planiglob-1

             În timp ce preşedintele SUA Donald Trump şi premierul Marii Britanii Theresa May încercau săptămîna trecută să definească poziţiile ţărilor lor în relaţiile dintre cele două state, cancelarul german Angela Merkel şi premierul chinez Li Keqiang vorbeau despre legături comerciale mai strînse între naţiunile lor.

Merkel şi Li au semnalat, astfel, o alianţă globală sugerată de mai multe ori de oficialii de la Berlin ca opoziţie la agenda protecţionistă a lui Trump. Tot la sfîrşitul săptămînii trecute, preşedintele francez François Hollande şi Merkel au apreciat că Trump reprezintă „o provocare“ pentru Europa. În noua ordine politică germană, Germania va avea probabil un preşedinte care s-a declarat „îngrozit“ de campania noului preşedinte american.

Şi, după cum scrie Handelsblatt, cea mai mare publicaţie de business din Germania, executivii marilor companii nemţeşti au „rezerve“ în ceea ce priveşte un viitor în care Donald Trump are sub conducere cea mai mare economie a lumii. Le Monde, un ziar franţuzesc, caracterizează viziunea economică a preşedintelui american ca „depăşită“, specifică anilor 1980, cînd globalizarea era încă în faşă.

„Uniunea Europeană se confruntă cu provocări foarte mari, interne şi externe, pe care nu le putem întîmpina decît împreună. Avem nevoie de poziţii noi şi clare în privinţa a ceea ce caracterizează democraţiile noastre iubitoare de libertate“, se arată într-un comunicat de vineri al cancelariei germane.

Miercuri, Merkel şi premierul chinez Li au discutat telefonic în favoarea unor legături comerciale mai strînse şi au abordat „teme bilaterale şi multilaterale“, potrivit purtătorului de cuvînt al guvernului de la Berlin. El a precizat că Li a acceptat invitaţia cancelarului de a veni în vizită în Germania pentru discuţii mai ample privind economia şi comerţul.

„Cei doi au vorbit în favoarea comerţului liber şi a unei ordini comerciale mondiale stabile“, a spus purtătorul de cuvînt, adăugînd că „negocierile privind un acord de investiţii europeano-chinezesc ar trebui finalizat curînd“.

Nemţii au nevoie de un acord de investiţii cu China, sau măcar de reglementarea investiţiilor reciproce. Investitorii chinezi au investit anul trecut în achiziţii în UE de patru ori mai mult decît au cheltuit companiile europene în China, scrie Financial Times. Un raport al firmei de cercetare Rhodium Group arată că investiţiile directe ale Chinei în UE au crescut cu 76% în 2016 , la 35,1 miliarde de euro. În schimb, achiziţiile companiilor din UE în China s-au diminuat pentru al doilea an consecutiv, la 7,7 miliarde de euro.

„Diferenţa în creştere dintre fluxurile de investiţii alimentează percepţia europenilor că există o lipsă fundamentală de «reciprocitate» între UE şi China“, explică Thilo Hanemann, analist la Rhodium. „Interesele chinezilor cresc rapid în sectoare care rămîn restricţionate în China pentru investitorii străini.“

China este cel mai mare exportator al lumii, iar Germania este al treilea, după SUA.

Discuţiile dintre Merkel şi Li arată că încep să fie desenate liniile frontului într-o bătălie comercială în care Trump a scos SUA dintr-un tratat de comerţ liber şi investiţii îndelung negociat cu naţiunile din Pacific şi îşi intensifică retorica protecţionistă, notează Bloomberg.

Pentru Merkel, care va încerca să obţină în alegerile din septembrie cel de-al patrulea mandat, noile provocări sunt o oportunitate de a demonstra că este liderul politic al Europei. De altfel, din cîte a spus şi a făcut pînă acum Trump se poate înţelege că Merkel este singurul lider european care contează pentru el.

Într-o opinie publicată în Bloomberg, Li şi-a întărit mesajul că ţara sa susţine Organizaţia Mondială a Comerţului şi acordurile comerciale multilaterale.

În schimb, Trump spune lumii că „protecţionismul va conduce la prosperitate şi putere mai mari“.

În Germania, guvernul lui Merkel a tras semnale de alarmă în privinţa orientării spre protecţionism, apreciind că această tendinţă reprezintă o ameninţare pentru industria exportatoare a ţării şi pentru economia mondială.

„Ce vine din America şi ce auzim de la alte state este foarte, foarte periculos pentru economia mondială şi, de asemenea, pentru noi“, a afirmat joi în Bundestag Sigmar Gabriel, pe atunci vicecancelar. Acum, după o remaniere guvernamentală, el este ministrul de externe al Germaniei. În această calitate, Gabriel urmează să se întîlnească săptămîna aceasta cu vicepreşedintele american Mike Pence şi cu secretarul de Stat desemnat, Rex Tillerson.

Fostul vicecancelar i-a luat locul ca ministru de externe lui Frank-Walter Steinmeier, care va deveni probabil preşedinte luna viitoare. Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeiting, Steinmeier s-a declarat „îngrozit“ de alegerile prezidenţiale de anul trecut din SUA, care au dezbinat societatea şi lumea.

„Chiar şi după atîţia ani în politică, sunt îngrozit de aceste alegeri“, a spus el.

Executivii germani sunt mai precauţi în declaraţii decît Steinmeier, dar şi ei sunt îngrijoraţi de ceea ce face Trump, care a anunţat că va ridica un zid între Mexic şi SUA şi a ameninţat producătorii auto germani că va aplica taxe mari de import pentru maşinile nemţeşti.

„Pînă acum, SUA au fost un pionier al comerţului liber. Însă actualul ton este un motiv de îngrijorare. Comentariile lui Donald Trump ar putea aduce riscuri pentru industria germană“, a afirmat pentru Handelsblatt Heinrich Hiesinger, CEO-ul ThyssenKrupp, cel mai mare producător de oţel al Germaniei şi jucător de top pe piaţa internaţională.

Articol publicat de Bogdan Cojocaru în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2017

Sursa: http://www.zf.ro/business-international/saptamana-in-care-s-au-trasat-primele-linii-ale-frontului-in-noul-razboi-comercial-mondial-16141571