Daily Archives: 7 martie 2017

Tocmai cînd ne pregăteam să urcăm în Mercedes, UE ne-a trimis iar în Trabant

Puţini sînt azi cei care ştiu că a existat cîndva o maşină de carton, numită „Trabant”, care, la fel ca şi „Mercedes“, se fabrica tot în Germania. Prima în Germania Democrată, a doua în Germania Federală. În 1991, fabrica „VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau“ s-a închis pentru că toţi cei din ţările socialiste doreau să se plimbe cu maşinile fabricate de „Mercedes“.

Nu întîmplător am adus vorba despre cele două maşini, una de lux, alta „populară“, căci „Carta Albă“ anunţată miercuri de Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, cu varianta aproape sigură a Uniunii Europene în două viteze, ne avertizează, cel puţin pe noi, românii, că visul „Mercedesului“ s-ar putea spulbera, urmînd să ne pregătim pentru întoarcearea la „Trabant“-ul destinat ţărilor europene de mîna a doua!

Întreaga şedinţă în care a fost anunţată această cartă poate fi urmărită în întregime pe site-ul euractiv.ro, în care, de la minutul 1:55:23 puteţi vedea şi auzi intervenţia excepţională a eurodeputatului român Victor Boştinaru, trecută sub tăcere în mod inexplicabil de aproape toată presa din România. O reproducem integral:

„Domnule Preşedinte, vorbesc în numele delegaţiilor social-democrate ale statelor deja vechi noi membre ale Uniunii Europene. Evaluarea Comisiei, chiar dacă poate fi tehnic corectă, mă îngrijorează. Responsabilitatea primordială a Comisiei, aceea de a asigura leadership şi direcţia evoluţiei Uniunii Europene, nu aceea de a fi un singtank, într-unul dintre cele mai dramatice momente ale Uniunii Europene, reafirmarea solidarităţii între toate statele membre reprezintă un imperativ. Da, solidaritate, inclusiv prin prezervarea unei politici de coeziune solide. Noi ne opunem ideii unei Europe cu două sau mai multe viteze, care este periculoasă, iar momentul ales pentru prezentarea ei este cel mai nepotrivit cu putinţă. Această propunere nu poate decît să genereze noi diviziuni, îngrijorare, frustrări şi chiar umilinţă! Inclusiv în societăţi profund convinse de importanţa proiectului european şi dispuse să coopereze loial şi în toate formele pentru consolidarea Uniunii Europene, aşa cum este cea din ţara mea! Aşa că, domnule Preşedinte, nu vă asumaţi această direcţie de acţiune! Ea nu poate decît să creeze noi disensiuni şi tensiuni între statele membre şi va avea cu siguranţă un impact negativ asupra alegerilor europene din 2019, care ar putea să devină o ameninţare pentru proiectul european! Mulţumesc!“

Vizibil iritat de poziţia celor care l-au criticat pentru acest Proiect, mai ales cei din grupul socialist al Parlamentului European, Jean Claude Juncker a luat cuvîntul în finalul şedinţei şi a spus: „A fost criticată metoda din trecut, aceea a fostei Comisii, aceea de a propune fără a discuta nici un moment cu publicul. Ei, bine, acum Comisia propune altceva. Supunem atenţiei şi meditaţiei fiecăruia, inclusiv aici, în acest Parlament, mai multe scenarii care, cum aţi înţeles, nu toate întrunesc preferinţa mea. Aţi înţeles, în subtext, că este una pe care o prefer faţă de celelalte patru, dar, dacă aş impune-o, atunci ucidem dezbaterea! Or, eu cred că absolut peste tot în Europa trebuie să discutăm, să găsim calea către cetăţenii noştri, către electorii noştri, care sînt şi cetăţeni, nu doar alegători, şi, cînd facem acest gest de deschidere, sîntem criticaţi! Ce vreţi altceva să facem? Aş vrea, totuşi, cu prietenie, să spun grupului socialist ca, peste două săptămîni, să identifice pe care dintre cele cinci opţiuni le preferă şi să mi le transmită. Nu uitaţi să vă adresaţi şi Primilor miniştri din ţările voastre, care au probabil poziţia opusă celei pe care aţi prezentat-o“!

Ce spune, de fapt, Jean Claude Juncker? Că acest Proiect nou pentru Uniunea Europeană trebuie să fie discutat în fiecare ţară, de către politicieni şi cetăţeni, urmînd ca toate propunerile să ajungă la Comisia Europeană înainte de a se lua decizia finală. Cu alte cuvinte, şi în România, în aceste două săptămîni, dezbaterea ar trebui să aibă un cadru larg, în care să se implice preşedintele, Guvernul, partidele şi cetăţenii! Trebuie să precizăm că România este repreznetată la Consiliul European de către preşedinte, aşa cum a decis CCR, deci cel cu care Juncker sugerează să se consulte eurodeputaţii români este Klaus Iohannis!

Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, a lansat invitaţia către preşedintele Klaus Iohannis de a iniţia această dezbatere, astfel încît la viitorul Consiliu European să aibă un mandat cît mai larg, însă acesta se pare că are cu totul alte preocupări!

La doar cîteva zile de la această şedinţă a Parlamentului European, cînd toţi românii aşteptau poziţia preşedintelui ţării faţă de aceast nou proiect al unei Europe în două viteze, în care România va fi trecută în planul doi, am fost surprinşi cu toţii să aflăm de la un oarecare Dan Croitoru, #rezist-ent din Piaţa Victoriei, că Iohannis se afla pe pîrtia de schi din Muntii Şureanu! Iată postarea acestuia pe Facebook, însoţită şi de o fotografie care probează întîlnirea sa cu Klaus Iohannis pe pîrtie:

„A fost o zi frumoasă. Vă mulţumesc pentru urări şi gînduri bune. [It was a good day. Thank you for your wishes and good thoughts]

O urare neaşteptată astăzi:

– Dl. Iohannis, felicitări pentru intervenţia de la guvern.

– A fost bună, aşa-i?

– Da. Şi aţi văzut cîţi ne-am strîns în Piaţa Victoriei apoi.

– Şi-au dat seama (guvernanţii) că nu pot face chiar ce vor.

– Iar noi ne-am dat seama că suntem mulţi. #Rezist

– Şi asta este foarte bine… este o zi frumoasă.

– Să ştiti că aşa este. Mai ales că este ziua mea.

– (Zîmbind larg) La mulţi ani şi o zi cît mai bună.

– Mulţumesc. Zi bună. #Rezistăm”.

Nici cînd a fost prezent la Summit-ul din Malta, din 3 februarie 2017, Iohannis nu a fost preocupat de ce plan se pregăteşte pentru o nouă configurare a Europei, ci tot deromânii mei“ cei din stradă: „Situația din România este destul de complicată și am sute de mii de români de-ai mei în stradă, trebuie să găsim o soluție la această problemă și cred că vom găsi una. Statul de drept trebuie să primeze, valorile europene trebuie să primeze şi asta este ceea ce cred că se va întâmpla. Am încredere în oamenii mei“.

Este absolut incredibil acest dezinteres al preşedintelui Klaus Iohannis faţă de marile provocări ale Uniunii Europene din acest moment, mai ales că, în acest Proiect, România va avea un statut care să ne liniştească! Nici măcar în aceste două săptămîni Iohannis nu renunţă la vizitarea soţiei şi la programul de schi, cînd ar fi trebuit să organizeze o consultare cu toate partidele şi cu adevărata societate civilă, nu numai cu Poliţeanu sau Bădiţă!

Gîndul său este tot la „românii mei“ din Piaţa Victoriei, la planul altui „Guvern al Meu“, adică la propria agendă politică, dublată de agenda relaxării pe pîrtiile de schi, alături de soţie şi de SPP-işti, unde cheltuieşte sume uriaşe doar pentru întreţinerea lui fizică! Din păcate, în emisiunile TV apar mereu ţuţerii care-i spun că aşa e bine, că preşedintele are dreptul să se distreze şi că banii cheltuiţi ar trebui să ne facă pe toţi mîndri, iar Iohannis are pentru toţi acelaşi răspuns pe care l-a dat şi lui Dan Croitoru pe pîrtie: „A fost bună, aşa-i?

N-a fost bună, domnule preşedinte! N-a fost bună deloc! După cum vedeţi, Europa are alte preocupări, alte planuri, iar pe dumneavoastră nu vă interesează nimic din ceea ce ţine de viitorul ţării şi al tuturor românilor, nu numai al celor din Piaţa Victoriei! Chiar nu înţelegeţi ce înseamnă o „Europă în două viteze“ pentru ţara pe care o conduceţi?

Dar de unde să ştie Klaus Iohannis toate aceste lucruri, din moment ce, cînd era primar la Sibiu, primise spre folosinţă un „BMW seria 7“, iar acum are cîteva „Mercedes“-uri blindate la îndemînă? Pentru că Europa ne trimite pe noi, milioane de români, din nou la „Trabant“, Klaus Iohannis are acelaşi răspuns invariabil: „Ghinion“!

Articolul a apărut în ediția online a Cotidianului din 6 martie 2017 sub semnătura lui Ion Spânu.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/tocmai-cind-ne-pregateam-sa-urcam-in-mercedes-ue-ne-a-trimis-iar-in-trabant-297159/

Nu trageți în pianist!

                   Fără îndoială, prin concursul dat de clasa politică românească şi administraţia legată de aceasta, „partea română“ are o vină uriaşă la preluarea economiei sub control străin. Suntem însă în 2017. Şi ce constatăm?! Că, deşi ne aflăm sub control străin de peste un deceniu, România se găseşte economic tot în subdezvoltare şi tot în coada Europei, că încasările la buget sunt tot la 30% din PIB, faţă de peste 40%, în medie, în UE, că evaziunea fiscală este comparativ tot cea mai fabuloasă, că salariile sunt în România tot cele mai mici şi nivelul de trai tot cel mai scăzut din sistemul UE. Acum, cui îi aparţine vina? Tot „părţii române“?! Bietul stat, acela arhihulit în toată perioada postdecembristă şi considerat cel mai prost administrator, s-a sfrijit într-atît, încît mai deţine doar 4% din PIB. În mod caraghios, FMI îl face tot pe el principalul vinovat în toate referirile la România, făcîndu-se a nu vedea ce se întîmplă în minunatul şi copleşitor preponderentul sector privat. Despre capitalul străin care a preluat peste jumătate din cifra de afaceri pe economie – şi anume, mult mai important, acea jumătate în care se află sectoarele strategice şi poziţiile de monopol – numai de bine! DNA pune umărul descoperind doar hoţi români, în timp ce străinii sunt bibelou de porţelan. Una peste alta, hoţii români fură milioane, iar străinii miliarde! Asta-i situaţia în 2017! Pentru ce a fost mai de mult sau mai recent, vina aparţine fără tăgadă „părţii române“. Pentru ce este astăzi, vina se împarte exact în proporţia menţionată: cea aparţinînd „părţii române“ este de milioane, cea aparţinînd străinilor este de miliarde!

Pentru ce va fi mîine, va fi greu să se arunce vina asupra „părţii române“, pentru că aceasta nu mai este proprietarul ţării. Fără control asupra resurselor, băncilor, distribuţiilor de energie, utilităţilor, industriilor, cîte mai există, pădurilor, pămînturilor, „partea română“ – înţelegînd prin aceasta capitalul privat autohton slab şi nefinanţat, statul în disoluţie, clasa politică şi administraţia puse la colţ şi timorate – nu va putea în mod obiectiv greşi, căci, în calitate de chiriaş, nu poţi face decît ce vrea şi dictează proprietarul. Să fim realişti, în capitalism proprietarul decide, şi de acum proprietarul în România este străin. Oricum, „partea română“ nu mai are vreo pîrghie să mai facă ceva, nici bine, dar nici rău!

În plus, exonerarea de vină a „factorului extern“ prin exacerbarea vinovăţiei „părţii române“ nu corespunde deloc, dar chiar deloc, realităţii. Să amintim că întreaga negociere a admiterii în UE s-a desfăşurat sub semnul devizei „vreţi aderarea, daţi economia!“; în urma aplicării acestei formule, România a intrat în UE fără economie, neputînd să valorifice nimic din potenţialele avantaje presupuse de apartenenţa la o piaţă neîngrădită de jumătate miliard de consumatori, căci, vai, nu poţi juca fotbal fără să ai măcar o echipă! Să adăugăm noianul de condiţionalităţi impuse de FMI şi Banca Mondială privind: liberalizarea contului de capital (care a lăsat cu totul prematur fără mîini şi fără picioare o ţară subdezvoltată în bătaia fluxurilor speculative de capital); liberalizarea totală a preţurilor (care a generalizat pe piaţa românească preţurile mai înalte din Vest fără mişcarea în sens similar a salariilor); privatizările obligatorii ale monopolurilor din utilităţile publice sau falsele privatizări către companii de stat din alte ţări (precum OMV, Enel, CEZ, GDF); externalizarea sistemului bancar sau dezmembrarea terminătoare a companiilor integrate din domeniul energiei electrice şi căilor ferate.

Să nu uităm că de cînd s-a instalat la cîrma economiei şi a ţării, capitalul străin n-a fost cumva un capital „bun“, ci unul rău, practicînd un jaf sistematic, bazat în esenţă pe exploatarea salariilor mici. Mii de firme străine lucrează de ani de zile cu pierderi programate, pentru a nu plăti impozite şi a-şi degaja capitaluri suplimentare spre repatriere. Capitalul străin raportează în mod caraghios profituri mult mai mici decît capitalul autohton (acela hoţoman şi corupt!), prezentîndu-se paradoxal mai puţin eficient decît acesta din urmă! Totul pentru a evaziona fiscal plata impozitelor pe profituri, îndeosebi pe calea externalizării înainte de fiscalizare a fabuloaselor cîştiguri realizate aici.

Articolul a apărut în ediția online a Cotidianului din 5 martie 2017 sub semnătura lui Ilie Șerbănescu.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/nu-trageti-in-pianist-297154/