Daily Archives: 3 aprilie 2018

Cînd cîrma țării nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă!

           Decupate din ansamblul din care fac parte integrantă, poziționări precum ale dnei Kovesi de negare, în ciuda evidențelor, a măsluirii probelor în instituția pe care o conduce sau ale dlui Iohannis, care de asemenea, în ciuda evidențelor, a calificat probele măsluite drept încercări ale „penalilor“ de a ataca justiția pot mira sau chiar intriga. Lăsate însă în locul care le revine în ansamblul din care fac parte, aceste poziționări sunt firești. Ai rămîne perplex să fie altele! Ansamblul din care fac parte are coordonate precise: pierderea de către România a economiei naționale, a deciziei naționale, a identității naționale; petrolul la străini; gazele la străini; industriile la străini; băncile la străini; utilitățile la străini; telecomunicațiile la străini; pădurile la străini; pămînturile la străini! Mai e ceva pe la români? Altceva decît datorii?! Această stare de lucruri are o denumire la fel de precisă: transformarea României într-o colonie în sistemul centru-periferie pe care îl constituie UE. Acestui statut înjositor și penibil îi aparțin integral preluarea pîrghiilor în mecanismele puterii de către structurile numite și scoaterea din joc a structurilor alese, ignorarea rezultatelor alegerilor în caz că acestea nu convin, încălcarea separației puterilor în stat etc.

A-i acuza pe dna Kovesi sau pe dl Iohannis de ceea ce, în asemenea condiții, se întîmplă în justiție este inexact și oricum inutil. Nu la domniile lor se află decizia! Întotdeauna cînd cîrma unei țări este nu în țara respectivă, ci la stăpîni externi, în mod inevitabil șoarecii, stigmatizații purtători ai marilor boli, joacă pe masă, nelegiuirile și abuzurile sunt mai multe și mai deșucheate. Pentru că, dacă decizia este la intern și se petrec niște abuzuri, nedreptățiții și contestatarii, indiferent de anvergura lor, se pot adresa puterilor externe și acestea din chiar interesul propriu joacă rolul unei cenzuri, care potolește elanul abuziv mai ales din țările mici, cu probleme și interese în aer. Dacă, însă, cîrma este la extern, orice nedreptățit sau contestatar nu mai are unde să se adreseze și abuzurile se gonflează, indiferent dacă sunt de inspirație internă sau externă.

Istoria României din ultimii 70 de ani este copios de semnificativă. După ce, la sfîrșitul războiului, beligeranții occidentali au lăsat România în mîna lui Stalin, cîrma României s-a mutat integral la Moscova, iar la București s-au declanșat persecuțiile, inclusiv judiciare, împotriva elitelor românești. Persecuții și abuzuri de tip sovietic, indiferent dacă executate de români sau chiar de sovietici! La cine să se plîngă bieții urgisiți? Instanța de deasupra Bucureștiului era la Moscova, iar deasupra Moscovei nimic! Cînd Gheorghiu-Dej și apoi Ceaușescu au imprimat o nouă linie comunismului în România, au mutat încet încet cîrma țării în România. Și în fapt, și în atenția ochilor lumii, deținuții politici au fost eliberați din închisori și practicile judiciare s-au mai îndulcit, în orice caz nu-ți mai era teamă că vei fi ridicat de pe stradă sau noaptea din pat. Din metehne vechi sau din pure porniri securiste, de data aceasta strict neaoșe, abuzurile au continuat. S-au înmulțit însă și sesizările pe la Washington, Paris, Londra și în alte capitale, unde liderii comuniști aveau și interese economice. Occidentul a devenit o cenzură externă pentru justiția de la București. Și, mai cu vreo presiune de la FMI, mai cu vreun credit de la Banca Mondială, mai cu zăhărelul unei clauze a națiunii celei mai favorizate reînnoite pe la Washington sau cu o caleașcă regală de plimbat Ceaușescu însuși pe la Londra, tratamentul românilor de către regimul comunist a fost păstrat departe de cel din anii ’50 și, de ce să nu fim drepți, numai cine n-a vrut să nu plece din România n-a plecat!

După ce, din anii 2000, România a trecut cu arme și bagaje în mult rîvnitele brațe vestice, nu numai bogățiile subsolului, băncile, industriile, comerțul, pămînturile și pădurile au fost luate de aceste brațe, ci și însăși cîrma țării, cu justiție cu tot. Ce poate fi mai relevant decît că justiția din România nu descoperă decît corupți români și nici un străin?! Poate fi logic așa ceva în măsura în care străinii, și nu românii, sunt, în România actuală, cei de la butoane, în punctele strategice, în virtutea proprietății pe care o au în punctele strategice?! Pe lîngă o asemenea anomalie, dosare contrafăcute și probe fabricate sunt, să mă ierte Dumnezeu, niște biete mizilicuri. Și cui eventual să te plîngi?! Americanilor?! Adică celor care au ordonat călcarea în picioare a votului popular în numele unei minciuni sfruntate, că cică s-ar fi furat milioane de voturi la referendumul din 2012, ceea ce era nu numai neadevărat, dar și imposibil fizic! Și apoi căror americani?! Celor care practică justiția în America sau celor care o practică la Guantanamo, adică într-un loc unde să se poată aplica practici interzise în America?! Sau să te plîngi la Bruxelles?! Adică pe la cei ce s-au folosit de o Macovei gata să spună exact ceea ce ei vroiau să audă pentru a avea justificări să anatemizeze România de corupție, hoție și cîte în lună și în stele, anatemizare indispensabilă spre a o jecmăni! Păi, sovieticii apăreau mai onești, căci făceau ce făceau în numele dictaturii proletariatului, în timp ce mîntuitorii occidentali fac aceleași lucruri în numele democrației!

Iată de ce nu se va schimba nimic dacă mult incriminata dna Kovesi va pleca din funcție! Căci problema nu este dna Kovesi! Nici dl Iohannis!

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a Cotidianului din 2 aprilie 2018.

Sursa: https://www.cotidianul.ro/cand-carma-tarii-nu-i-acasa-joaca-soarecii-pe-masa/

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-