Monthly Archives: februarie 2019

Repatrierea rezervei de aur a României

Cît costă de fapt ținerea aurului la Londra

Păstrarea celor 61 de tone de aur la Banca Angliei costă România 309 mii lei anual, adică 60.000 de euro. Repatrierea acestei cantități ar putea costa probabil cît taxa de custodie respectivă pe 50 de ani. Și dacă România vrea să tranzacționeze aurul, ar trebui să îl ducă înapoi. Proiectul de lege depus la Senat de Liviu Dragnea și Şerban Nicolae prevede modificarea Legii de funcţionare a BNR. Un singur articol conţine acest proiect. Iniţiatorii vor ca 95% din aurul României să fie repatriat.

Potrivit proiectului de lege, BNR mai poate lăsa în băncile din afara ţării doar 5% din rezerva totală a României. Aceste procent e condiţionat de obţinerea de venituri. Dacă nu obţinem dobîndă din aurul depozitat în bănci din afara ţării, atunci cantitatea de aur depozitat în afara ţării va fi zero. „(4) Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate EXCLUSIV în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate NU POT DEPĂŞI 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.”, potrivit articolului propus.

Expunerea de motive care însoțește proiectul de lege al lui Dragnea și Șerban Nicolae nu are decît o pagină, iar principalul argument invocat de șeful PSD ține de „costurile de depozitare deloc de neglijat”.

Articolul semnat de Cosmin Pam Matei a apărut în ediția online a Cotidianului din 28 februarie 2019

Sursa: https://www.cotidianul.ro/cat-costa-de-fapt-tinerea-aurului-la-londra/

Dragnea vrea să aducă aurul în România. Analistul Ilie Șerbănescu, reacție

Analistul economic, Ilie Șerbănescu, a explicat, pentru DC News, care este motivul pentru care BNR ține marea parte din aurul României în Marea Britanie și de ce noul proiect de lege propus de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae este potrivit.

„Nu vi se pare normal să îți păstrezi tezaurul la tine în țară, mai ales într-un moment în care lupta este mare pe plan internațional?! Marea Britanie iese din UE ca să nu mai stea sub talpa germană. Este cel mai bine să păstrezi aurul în țara ta. În contextul externalizării aurului, s-a constatat, în istoria noastră, că l-am pierdut.

Să ni-l fure în cazul ăsta, dacă ne opunem la legea respectivă. În ceea ce privește motivul pentru care l-am ținut acolo, întrebați-l pe Isărescu. Altfel cum ar fi fost un guvernator etern? Acesta este tributul pentru a beneficia de așa-zisa putere. Dar tu tot nu ai putere. Ești un vătaf”, ne-a explicat Șerbănescu.

Articolul semnat de Bogdan Cotigă a apărut pe site-ul DCNews în 28 februarie 2019.

Sursa: https://www.dcnews.ro/dragnea-vrea-sa-aduca-aurul-in-romania-analistul-ilie-serbanescu-reactie_639780.html

Vezi și articolul Devalizarea României din 16 septembrie 2016. Sursa: https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/09/18/devalizarea-romaniei/

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

 

 

Reclame

A șasea zi de rugăciune pentru Benedict cu Benedict

     În amintirea ultimului discurs al Papei Benedict al XVI-lea din 2013, (Vezi: https://revelatiialecerului.wordpress.com/2013/03/01/ultimul-salut-al-papei-benedict-al-xvi-lea-adresat-credinciosilor-diecezei-de-albani-care-l-au-asteptat-in-curtea-castelului-gandolfo-in-28-februarie-2013/), site-ul La Vigna del Signore propune ca 28 februarie 2019 să devină „A șasea zi de rugăciune pentru Benedict cu Benedict”.

Programul religios al zilei (liturghia orelor) cuprinde:

745 –  Sfînta liturghie

8 15 –  Oficiul lecturilor, laudele de dimineață, ora a treia

12 00 – Angelus și ora a șasea

15 00 – Ora a noua

16 15 – Sfîntul rozar

18 00 – Vespera (rugăciunea de seară)

20 00 – Te Deum

22 30 – Completoriul (rugăciunea de noapte)

Sursa: http://lavignadelsignore.wixsite.com/giornataperbenedetto?fbclid=IwAR2H070r_JxGPRRn61YZfqw1nkONChsZ4KVOnP4upOLHsp8i3QzZRt5_5ww

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

 

Va fi dat un ordin și mulți vor renunța la veșmintele sacre

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.758 din 14 februarie 2019

        Dragi copii, va veni ziua în care mulți credincioși vor fi confuzi, deoarece va fi dat un ordin și mulți vor renunța la veșmintele sacre. Casele de rugăciune vor fi închise și mulți vor abandona credința. Va fi un timp de suferință pentru cei drepți. Sufăr pentru ceea ce vine peste voi. Vă cer să vă intensificați rugăciunile. Acesta este timpul durerilor pentru cei care iubesc și apără adevărul. Calea credinței voastre va fi plină de obstacole, dar Isus al meu va merge cu voi. Căutați forță în evanghelie și în Euharistie. Dedicați o parte din timpul vostru rugăciunii și lăsați-l pe Isus al meu să vă vorbească. Înaintați în iubire și în adevăr. Cel care rămîne credincios pînă la sfîrșit va primi cerul ca răsplată. Curaj.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Ambasadorul SUA la Belgrad, pus la punct de un ministru sîrb: Nu suntem o COLONIE. După ce ați bombardat Serbia, ați pierdut dreptul moral de a vorbi despre dreptate și justiție

        Ambasadorul Statelor Unite la Belgrad a fost admonestat vineri de un ministru sîrb pentru că a afirmat că Serbia se află „de partea rea a istoriei” din cauza refuzului de a-l susține pe opozantul venezuelean Juan Guaido, relatează AFP.

Juan Guaido, autoproclamat președinte interimar la 23 ianuarie, a fost recunoscut pînă în prezent de peste 50 de țări, printre care Statele Unite care incită celelalte țări să îl recunoască. Tînărul opozant de 35 de ani este angajat într-o confruntare cu președintele venezuelean Nicolas Maduro pentru controlul țării în criză. Poziția Serbiei în acest dosar diplomatic a fost criticată miercuri de ambasadorul american la Belgrad, Kyle Scott, care a scris într-un mesaj pe Twitter că „Serbia se află de partea rea a istoriei”, o „lecție” respinsă de ministrul sîrb al apărării, Aleksandar Vulin.

„Serbia nu este o colonie”, și-a manifestat ministrul indignarea, citat de presa locală, amintind bombardarea Serbiei de către NATO în 1999, lansată pentru a pune capăt conflictului cu Kosovo, dar care a făcut sute de victime civile. „După ce ați bombardat Serbia, ați pierdut dreptul moral de a vorbi despre dreptate și justiție”, a afirmat Aleksandar Vulin la adresa diplomatului american. Serbia pledează împotriva recunoașterii internaționale a fostei sale provincii Kosovo care și-a proclamat independența în 2008.

Autoproclamata independență a Kosovo este recunoscută pînă în prezent de peste o sută de țări, printre care Statele Unite și majoritatea țărilor occidentale.  Nu și de România, Spania, Grecia, Cipru și Slovacia.

De asemenea, Venezuela, figurează printre țările care nu au recunoscut Kosovo.

Articolul semnat de Ștefania Brândușă a apărut pe site-ul Activenews în 24 februarie 2019.

Sursa: https://www.activenews.ro/externe/Ambasadorul-SUA-la-Belgrad-pus-la-punct-de-un-ministru-sarb-Nu-suntem-o-COLONIE.-Dupa-ce-ati-bombardat-Serbia-ati-pierdut-dreptul-moral-de-a-vorbi-despre-dreptate-si-justitie-154761

Lanț de rugăciune pentru a proteja continentul american – 23 februarie 2019

       La fel ca pentru Europa, credincioșii de pretutindeni sînt invitați ca în ziua de 23 a fiecărei luni să se roage într-un lanț de rugăciune pentru a proteja continentul american.

În această zi, fiecare este rugat să recite, cel puțin unul din rozarele de bucurie, de durere, de lumină și de mărire precum și rugăciunile nr. 26, 30, 31, 80, 85, 124 și 141 ale cruciadei.
Sursa: https://www.internetgebetskreis.com/en/

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-14804988789171

Emblematic pentru statutul ­colonial: dezastrul din energie al unei țări cu resurse energetice

       Distrugerea sistemului energetic al României a fost obiectiv de fond al puterilor coloniale care au luat „în grijă” România postcomunistă.

Această distrugere era esențială în oricare variantă de dependență colonială sau, mai precis, scop pentru oricare dintre puterile coloniale în a căror parohie va fi ajuns pînă la urmă România. Distrugerea sistemului energetic a fost astfel, încă din anii ‘90, în vizorul Băncii Mondiale, care a jucat, în perioada de după căderea comunismului în centrul și  estul Europei, rolul brokerului principal, împreună cu FMI, al colonialismului internațional actual. Broker principal în perioada în care țările central și est-europene nu fuseseră încă „distribuite”, în împărțirea sferelor de influență, între mai-marii colonialiști ai perioadei! După anul 2000, cînd România a fost „repartizată” centrului de influență vest-european, obiectivul de distrugere a sistemului energetic a fost preluat de UE, care, într-un deceniu, folosind deschiderea făcută de FMI și Banca Mondială, a obținut realizarea deplină a obiectivului: sistemul energetic românesc este la final!

Privind acum retrospectiv, schema de distrugere a fost deosebit de simplă și de eficientă. Contribuția Băncii Mondiale a fost enormă, căci aceasta a impus dezmembrarea sistemului energetic, care, prin sinea lui, trebuie să existe și să funcționeze integrat (resurse/producție/distribuție/consum), și sfărîmarea industriei cărbunelui, nuca tare din sistemul energetic românesc care îl ținea în viață și care i-a prelungit supraviețuirea în ciuda atacurilor furibunde de pretutindeni și îndeosebi de la FMI/Banca Mondială, Bruxelles, Berlin. Această dezmembrare și corespondenta organizare a sistemului pe resurse au pus în opoziție resursele care participau împreună la acoperirea consumului, situație în care programele de așa-zisă „liberalizare” a pieței, impuse de UE, au împlîntat pumnalul! Aceste programe de „liberalizare” au plasat în concurență, în mod absurd, resursele care se completau reciproc în acoperirea consumului, scoțînd treptat și definitiv din joc, prin preț, resursele mai scumpe, dar necesare deopotrivă consumului (respectiv cărbunele). Ceea ce nu se reușise pe căi administrative a făcut piața însăși în cîțiva ani: vulnerabilizarea totală a producției de cărbune.

Capitalul străin a prins ca într-un corset sistemul energetic românesc. I-a luat distribuțiile – și pe cele de gaze, și pe cele de electricitate, și pe cele de carburanți – și, o dată cu acestea, sursele de bani pentru dezvoltare și modernizare. Producția, rămasă în mîna fostului proprietar (statul român), a fost vîrîtă într-un proces inexorabil de demodare și chiar de distrugere fizică și, oricum, într-o imposibilitate de a se reînnoi. A păcălit, în mai multe rînduri, statul român că va participa la proiectele avansate de acesta pentru extinderi, modernizări și dezvoltări de capacități noi. Au fost semnate în acest scop memorandumuri de investiții. Din toate acestea, capitalul străin s-a retras, lăsînd statul român, cel fără bani, cu buza umflată! Iar acum întregul parc de producție este învechit sau în paragină, în timp ce proiecte precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze de la Brăila, hidrocentrala cu dublă pompare de la Tarnița-Lăpuștești sunt doar biete povești. Pe hîrtie sunt instalați peste 24.000 MW. Sunt oficial considerați disponibili doar vreo 20.000 MW. Cînd aceștia sunt luați însă la bani mărunți, se contabilizează, tot oficial, că numai 12.000 MW sunt funcționali, restul capacităților neavînd avize de mediu și licențe de comercializare. Deci nu se poate conta, de fapt, decît pe jumătate din ceea ce este pe hîrtie!

Lovitura de grație a dat-o însă programul corelativ al UE de extindere, întru acoperirea consumului, a energiei regenerabile. Doamne păzește ca dezvoltarea acesteia să fie vreun rău în sine, dar energia regenerabilă (eoliană și solară) nu are deocamdată nici o formulă de stocare. Ca urmare, capacități de producție pe deplin operaționale de energie convențională sunt necesare „în oglindă” pentru toate capacitățile de producție de energie regenerabilă spre a se asigura funcționarea sistemului în situațiile obiective cînd soarele nu strălucește sau vîntul nu bate. Și, din cele 12.000 MW, au ajuns instalați în eoliene și solare 4.500 MW. Deci, cînd soarele nu strălucește și vîntul nu bate se poate conta doar pe vreo 8.000 MW, adică pe nici 40% din puterea teoretic instalată. Trebuie înțeles în mod clar că, pentru existența unui sistem energetic cu mare contribuție din partea energiei regenerabile, cineva trebuie să întrețină, cu cheltuieli considerabile, capacități de producție de energie convențională în stand by, pentru a se putea apela la aceasta din urmă în cazuri pe care le impun condițiile naturale. Piața nu poate ține în viață asemenea capacități de energie convențională, ci, dimpotrivă, le scoate din joc din înseși rațiuni de preț! Ținerea în viață a unor asemenea capacități de producție este obligatorie dacă vrei să menții operațional, funcțional și fără dependențe absurde de alții sistemul energetic! Dimpotrivă, însă, dacă vrei să-l distrugi este de ajuns a lăsa piața să scoată din joc capacitățile de producție de energie convențională! Cazul românesc!

Obișnuită în mod curent cu o contribuție a energiei regenerabile ajunsă spre 20% din total, piața s-a dispensat treptat de contribuția cărbunelui în sistem (a cărei menținere în viață costa, dar era necesară, fiind asiguratorie la o adică!), astfel încît atunci cînd, din cauze naturale (frig, înnorări persistente și vînturi slabe), contribuția energiei regenerabile a coborît la 4-5% în acoperirea consumului n-a mai existat (chiar și fizic) producția de energie convențională ce scotea sistemul din restriște! În centralele pe cărbune sunt instalați vreo 3.500 MW. De utilizat au ajuns să poată fi utilizați doar 1.800 MW, din motive de lipsă de avize de mediu sau comercializare sau, și mai grav, din lipsă fizică de cărbune. Deja în 2017 s-a văzut cum stă de fapt problema și, deși de atunci nu prea mai era ceva de făcut, nu s-a făcut oricum nimic, iar acum, în iarna lui 2019, s-a ajuns la potou. Pe perioadele de frig și fără vînt, România trăiește energetic din importuri din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, importuri care reprezintă chiar și 20% din consum. Întregul dezastru din energie se evidențiază articulat: singura țară cu resurse energetice din zonă trăiește din importuri de la țări fără resurse energetice! Exploziile de preț sunt inevitabile. Pînă cînd prețul va sugruma tot! Deși pe hîrtie România figurează cu potențial de export în energie. Hai să rîdem!

Tot pe hîrtie este independentă energetic, adunînd teoretic capacități de producție fictive prin indisponibilitate sau neoperaționalitate. Care „independență” în măsura în care trebuie să imporți pentru acoperirea consumului de electricitate 20% din necesar cînd ți-e lumea mai dragă, deoarece nu funcționează decît 40% din parcul de producție?! Și cînd, în cazul gazelor, este și mai și: la frig se importă cam tot 20% din necesarul de consum, în timp ce străinii care îți exploatează resursele tale le exportă și se pregătesc intens să livreze altora ceea ce vor scoate din zăcămintele submarine! Despre ce „independență” poate fi vorba cînd soarta gazelor este pecetluită, iar în cazul electricității este nevoie de cel puțin 35 miliarde euro investiții pentru o redresare a sistemului energetic?! N-ar fi mult, căci este vorba de ceea ce fură României firmele străine doar prin externalizarea fără fiscalizare a profiturilor realizate aici în numai un an! Dar este o sumă pe care statul român n-o va deține niciodată! Asta cu „să acționăm măcar în ceasul al 12-lea” este o prostie. Ceasul al 12-lea a trecut. UE și-a realizat obiectivul de lichidare a sistemului energetic al României, iar soarta gazelor este, repetăm, pecetluită. Condiție a colonializării sale depline și definitive, România nu trebuie să aibă nici o independență, în nici un domeniu! Oricum nu în domeniul crucial al energiei! Ci trebuie să stea în toate cele cu mîna întinsă la cheremul stăpînului extern, indiferent dacă de la Bruxelles sau din altă parte! Nu cred că există ceva mai semnificativ pentru statutul colonial al României decît dezastrul din energie al unei țări (sau, mai degrabă spus, fostei țări) deținătoare de resurse energetice!

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 20 februarie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/emblematic-pentru-statutul-colonial-dezastrul-din-energie-al-unei-tari-cu-resurse-energetice-773795

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Adevărații apărători ai Fiului meu Isus vor fi alungați și tratați ca dușmani

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.757 din 12 februarie 2019

        Dragi copii, zile grele vor veni pentru cei care iubesc adevărul. Adevărații apărători ai Fiului meu Isus vor fi alungați și tratați ca dușmani. Nu dați înapoi. Isus al meu are nevoie de mărturia voastră publică și curajoasă. Îngenuncheați în rugăciune. Eu voi fi cu voi. Căutați forță în cuvintele lui Isus al meu și în Euharistie. Nu căutați gloria acestei lumi. Răsplata voastră vine de la Domnul. Mergeți înainte în apărarea adevărului.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu, darul oferit de Părintele Ceresc copiilor săi

         În 20 februarie 2012 Părintele Ceresc a dăruit umanității Sigiliul lui Dumnezeu cel viu.

„Sigiliul meu este promisiunea mea de mîntuire. Puterea mea va crește în voi o dată cu Sigiliul și  nu vi se va face nici un rău.

Acesta este un miracol, copii și doar aceia care, asemenea copilașilor se închină înaintea Mea, Domnul lor și Creatorul tuturor lucrurilor, cu iubire pentru mine în inima lor, pot fi binecuvîntați cu acest dar divin.

Ridicați-vă acum și acceptați Sigiliul meu, Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu.

Recitați această Rugăciune a Cruciadei (33) pentru a recunoaște Sigiliul meu și acceptați-l cu iubire, bucurie și recunoștință.” (Mesajul lui Dumnezeu Tatăl către Maria Îndurării Divine din 20 februarie 2012)

„Doresc acum ca fiecare dintre voi să recitați începînd de astăzi, și în fiecare zi de acum încolo, Rugăciunea numărul (33) a Cruciadei de rugăciune și să păstrați o copie a Sigiliului lui Dumnezeu cel Viu aproape de voi. Mulți oameni care poate nu sînt la curent cu această Misiune, pot primi și ei protecția Sigiliului dacă vă rugați pentru ei, atunci cînd recitați această rugăciune.” (Mesajul lui Isus către Maria Îndurării Divine din 9 noiembrie 2014)

Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu

       Dumnezeul meu, Tată iubitor primesc cu iubire și recunoștință Sigiliul Divin al Protecției Tale. Divinitatea ta cuprinde trupul și sufletul meu pentru veșnicie.

Cu recunoștință smerită mă plec și îți ofer ție, iubitului meu Tată, iubirea mea profundă și fidelitatea mea.

Te implor, ca prin acest Sigiliu special să mă aperi pe mine și pe cei dragi ai mei și eu îți promit să-mi pun viața în slujba ta, în vecii vecilor.

Te iubesc Tată drag în aceste timpuri, te consolez Tată scump.

Îți ofer Trupul și Sîngele, Sufletul și Divinitatea preaiubitului tău Fiu, pentru ispășirea păcatelor lumii și mîntuirea fiecărui copil al tău. Amin. 

∗   

Cele douăsprezece promisiuni ale Sigiliului lui Dumnezeu cel Viu:

  1. Satana și îngerii săi căzuți nu au putere asupra celor care au primit Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu. (8 martie 2012)
  2. Toți cei care au primit Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu au un loc asigurat în noul paradis. (23 august 2013)
  3. Numai aceia care au primit Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu vor scăpa de o formă de genocid a sufletului. (4 aprilie 2013)
  4. Casa lor nu va fi văzută. Ea va fi invizibilă dușmanului. În plus Medalia Mîntuirii va proteja asemenea refugii. (5 august 2013)
  5. Sigiliul îi va susține în timpul persecuției, stăpînirii și războiului și în timpul oricărei forme de persecuție. (11 octombrie 2013)
  6. Multe puteri divine vor fi asociate Sigiliului. (17 mai 2012)
  7. Cei care au primit Sigiliul nu vor avea nevoie să accepte semnul bestiei, vor fi protejați împotriva semnului ei. (5 mai 2014)
  8. Ei vor avea harurile de a apăra lumea pentru că rămîn fideli lui Dumnezeu, protejînd credința lor cu curaj. (17 mai 2012)
  9. Ei vor fi alinați în suferințele lor cînd toate lucrurile vor părea insuportabile. (23 august 2014)
  10. Sigiliul le va permite să facă față opoziției cu care se vor confrunta cînd creștinismul va fi tratat cu asprime. (7 iunie 2014)
  11. Sigiliul lui Dumnezeu cel Viu îi va proteja de moarte fizică și spirituală în timpul războaielor. (21 septembrie 2013)
  12. Ei vor deveni imuni la suferințele pe care anticrist le va provoca lumii. (30 august 2013)

Isus cere ca imaginea Sigiliului lui Dumnezeu cel Viu să fie tipărită și expusă în casele noastre după ce a fost binecuvîntată de către un preot consacrat în mod corespunzător. (16 0mai 2012)

Surse: https://www.internetgebetskreis.com/fr/

https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/12/28/sigiliul-lui-dumnezeu-cel-viu/

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

I

Marii emergenți n-au ales încă tabăra

         America vs Germania este, fără îndoială, marele conflict al lumii zilelor noastre (vezi „Romînia liberă”, 06.02.2019).

Dacă n-ar fi așa, ar fi fără explicație valul de atitudini, declarații politice și acțiuni americane, dar și britanice, de la manevrele de pe piețele financiare la declanșarea afacerii „Dieselgate”, de la campaniile sistematice de cel puțin 5-6 ani ale canalelor TV Discovery și National Geographic de demontare a nazismului și de evocare a luptei împotriva acestuia la amendarea unor mari firme și bănci germane, de la Brexit-ul britanic din UE la apariția pe firmament a criticului fără menajamente al Germaniei, Trump.

De fapt, Brexit-ul a intervenit după ce, încă de mult, în America se declanșase bătălia, nu la televizor, ci în viața reală cu al IV-lea ­Reich. În timp ce cercurile financiare nu erau deloc dispuse să treacă peste planul Merkel care le răpea cei mai buni clienți de pe piețele financiare, invitîndu-le să se sufoce bine-mersi, cercurile politice abia așteptau un moment să aducă aminte Germaniei cum aceasta a tras clapa americanilor în episodul „datoria Greciei”. Și, mai ales, deranja ajungerea în trombă a Germaniei la Mediterana, unde această nouă prezență putea schimba raporturile de forță geostrategice. Ceea ce se întîmplase în episodul „datoria Greciei” vorbea și de o atitudine de tipul „una spunem, alta facem”, în contradicție cu legenda probității și mitul corectitudinii tradiționale germane.

Implicarea directă și totală în confruntarea americano-germană a președintelui Trump, o dată cu apariția sa în prim-planul politicii americane și mondiale, nu este o noutate care inaugurează o schimbare de paradigmă. Confruntarea americano-germană s-a conturat de mult și doar s-a articulat în mandatul lui Trump. Președintele Trump dă expresie publică unor acumulări mult mai vechi. Iar majorarea tarifelor la importurile de oțel și aluminiu și cele eventuale la importurile de automobile constituie probabil doar începutul războiului.

Acțiunile lui Trump sunt taxate de adversarii săi ca iresponsabile, împotriva comerțului liber, ca o reînviere desuetă a protecționismului și ca un potențial distrugător de locuri de muncă și de prosperitate. Determinarea lui Trump are însă baze solide: oricum, America este cel mai mare actor din comerțul mondial și ceilalți actori mai mici sunt potențial tocmai mari pierzători de pe urma unui război. ­Marele atu al Americii într-un război comercial este că, în raport cu toți principalii actori comerciali ai lumii, America este în deficit. Deocamdată, toți cîștigă și America pierde. În caz de conflict, rolurile se inversează: toți au de pierdut, America n-are ce să piardă! Într-un război comercial, deficitul reprezintă chiar puterea Americii! Pe aceasta mizează și Trump!

Războiul în formula lui fizică nu poate începe totuşi pînă cînd marii emergenţi nu vor fi ales să nu mai fie neutri. Organic, ar fi să se îndrepte împotriva Americii, singura care deocamdată îi opreşte de a fi mai importanţi decît sunt. Dar înnodarea financiară cu dolarul şi piaţa americană îi înfrăţeşte pentru moment mai mult cu America decît cu Germania. De fapt, stau în expectativă, aşteptînd ca timpul să erodeze imperiul american. Eroziune care se va produce inevitabil, prin dezarticularea verigii celei mai vulnerabile: angrenajul financiar.

Pentru scopurile lor pe termen lung de întronare la masa puterii, marilor emergenţi le este chiar deranjantă Germania, cu viziunea ei de capitalism de producţie, o Germanie care munceşte aplicat şi disciplinat, fiindu-le dimpotrivă folositoare America, rentierul ce taie acum cupoane financiare, dar care va fi scos automat din joc cînd alţii nu-i vor mai da cupoane de tăiat!

Cazul cel mai semnificativ este China.

Dimensiunile țării și uriașul arsenal demografic au constituit obstacole în calea supunerii coloniale a Chinei. Și, fără îndoială, și cel nuclear a jucat în același sens dacă nu și mai și! Nu se poate spune că toate centrele de putere colonială nu au încercat. Înțelepciunea conducătorilor chinezi, respectul lor de tip divin față de țara lor, politica cu ținte pe termen lung (pe sute, dacă nu mii de ani), le-au tras clapa tuturor acestor centre de putere colonială din lume. Tras clapa este o expresie perfect adecvată! China a jucat fără ezitări cartea deschiderii. Și o joacă în continuare. Dar statul chinez n-a lipsit niciodată din ecuație: n-a permis preluări strategice ale străinilor în China, investițiile străine au fost totdeauna condiționate fie de aprovizionări de pe piața internă, fie de dirijări ale produselor către destinații precise, fie n-au fost autorizate decît în asociere cu capitalul chinez. Și, după 40 de ani de reforme, au cîștigat partida. N-au putut occidentalii să investească pe cît au putut să absoarbă chinezii, n-au putut occidentalii să manevreze în interesul lor resurse pe cît au putut munci chinezii și, mai ales, occidentalii n-au putut să facă jocurile pe piață pe cît le-au făcut chinezii, căci acestea au fost, de fapt, controlate de statul chinez care n-a dat niciodată din mînă pîrghiile strategice. Și, puțin cîte puțin – iar cu timpul, miliardele de rîulețe s-au făcut fluvii de neoprit – mărfurile chinezești, ce să vezi atîtea din ele ­folosind chiar tehnologii occidentale, au invadat ­piețele din Occident pe care le-au sufocat și acum joacă cu toate armele dragi ale puterilor coloniale mai ­vechi sau mai noi: comerțul liber, fără protecționism, investiții în trombă care vizează active și chiar sectoare strategice din ­Occidentul însuși. Occidentalii fierb. Trump pune tarife protecționiste mărfurilor chinezești, Merkel și Macron inițiază reglementări care să blocheze preluarea de către chinezi a unor active strategice „europene”, dîndu-și arama pe față deopotrivă că minunatele cîntări de liberalism, de circulație liberă a mărfurilor, bunurilor și capitalurilor sunt niște biete minciuni flașnetate cînd este vorba nu de ei înșiși, ci de alții, fraierii!

China, marea Chină, s-a instalat atît de ferm la masa puterilor mondiale încît, avînd de partea sa și răbdarea verificată de veacuri, își permite să stea de o parte și, nealegînd tabăra, să împiedice taberele să se încaiere de-a binelea. Îi așteaptă pe amîndoi la cotitură, peste ani, peste decenii sau peste secole. Marea Chină are timp.

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 13 februarie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/marii-emergenti-n-au-ales-inca-tabara-772810

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

O mare catastrofă se profilează la orizont (II)

Mesajul Domnului nostru Isus Cristos către Anna Marie, Apostol al Scapularului Verde

31 ianuarie 2019

Isus: O mare catastrofă se profilează la orizont. Rugați-vă copiii mei buni și iubiți ca acest eveniment catastrofal să nu aibă loc în acest an, 2019.

Isus: Pentru cel care poate distribui acest mesaj unei persoane care practică ocultismul și acea persoană se căiește, Tatăl meu din cer vă va binecuvînta cu mari daruri cerești deoarece ați propovăduit Adevărul. Deoarece Eu sînt Calea, Adevărul și Viața.

Isus: Acum mititico, fii în pace. Sînt cu voi întotdeauna și cer tuturor apostolilor din lumea întreagă să se roage pentru convertirea tuturor păcătoșilor. Rugați-vă din toate puterile în acest an pentru această intenție crucială de rugăciune. Fiți în pace iubiții mei copii, eu sînt întotdeauna cu voi și aud fiecare rugăciune în inima voastră. Iubirea mea și binecuvîntările mele sînt peste voi toți, întotdeauna.

Mîntuitorul vostru îndurător, Isus al Preasfîntului Sacrament

Anna Marie: Mulțumesc Isus drag și milostiv. Tu ești totul și te iubim toți atît de mult! Lăudat să fie Isus.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

O mare catastrofă se profilează la orizont (I)

Mesajul Domnului nostru Isus Cristos către Anna Marie, Apostol al Scapularului Verde

31 ianuarie 2019

Fragment

Isus: Draga mea am venit să vorbesc despre condițiile climatice care s-au schimbat și vor continua să se schimbe în cursul acestui an. Păcatul a adus vremea rea asupra națiunii voastre. Un popor păcătos care se întoarce de la Dumnezeul și Tatăl lui îndurător, nu va rămîne nepedepsit. Din acest motiv Tatăl meu din cer a permis condițiilor climatice din țara voastră să se achimbe. Tatăl meu va face tot ce este nevoie pentru a-i chema înapoi pe copiii săi să se căiască în genunchi pentru păcatele lor multe și mari.

Isus: Nu este suficient ca mulți care știu că Eu sînt Mîntuitorul lor divin, cînd refuză să participe săptămînal la serviciul religios. De ce l-ați abandonat toți pe Domnul Dumnezeul și Mîntuitorul vostru? De ce pretindeți că „Domnul tuturor” nu are nevoie de dragostea și atenția voastră? Nu ați citit „Eu sînt un Dumnezeu gelos”? Tatăl meu cere tuturor păcătoșilor să se căiască, aceasta înseamnă fiecare cetățean al țării voastre. Și dacă numai jumătate din cetățeni s-ar căi, Tatăl meu ar avea încă milă. Însă mai mult de jumătate din cetățenii voștri sînt acum păgîni, îl adoră pe satana și fac rău unul împotriva celuilalt, chiar și împotriva copiilor mici.

Isus: Cei care sînt implicați în ocultism și îi blestemă pe ceilalți și le provoacă moartea, veți fi considerați sută la sută responsabili de toată durerea și decesele pe care le-ați cauzat. Apoi veți fi aruncați în adîncul iadului pentru toată eternitatea din cauza urii voastre față de alții și față de Dumnezeul vostru. Nimeni, nici o persoană nu va scăpa de torturile iadului dacă ei mor nepocăiți. Durerile nu se vor sfîrși niciodată, suferințele lor nu se vor sfîrși niciodată, groaza lor nu se va sfîrși niciodată. Cei ajunși în iad au cerut în timpul vieții să ajungă acolo. Ei au ales iadul datorită propriei lor voințe libere.

Anna Marie: Da, Doamne. Înțeleg Domnul meu. Dar catolicii sau ceilalți creștini care merg la biserică duminica și fac fapte bune, dar blestemă pe alții? Vor fi mîntuiți?

Isus: Dacă nu se căiesc ACUM și nu ÎNCETEAZĂ de a practica ocultismul, blestemîndu-i pe alții și adorîndu-l pe satana prin voodoo, vrăjitorie, Santa meurte și altele, nu va exista nici o speranță a mîntuirii lor. N-ați citit, „Nu puteți sluji la doi stăpîni”?

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Un mare război va avea loc între Biserica adevărată a lui Isus al meu și falsa biserică

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.756 din 9 februarie 2019

       Dragi copii, un mare război va avea loc între Biserica adevărată a lui Isus al meu și falsa biserică. Va fi o perioadă de durere pentru bărbații și femeile de credință. Nu vă îndepărtați de adevăr. Sunteți ai Domnului și el așteaptă mult de la voi. Nu vă fie frică. Domnul meu vă va răsplăti cu generozitate pentru curajul vostru de a apăra adevărul. Falsele învățături îi vor contamina pe mulți dintre sărmanii mei copii. Biserica lui Isus al meu va bea potirul amar al suferinței, dar în cele din urmă va fi victorioasă. Mergeți înainte fără teamă. Vă cer să păstrați aprinsă flacăra credinței voastre. Căutați putere în rugăciune, în Evanghelie și în Euharistie. Cine este cu Domnul nu va experimenta niciodată povara înfrîngerii. Cunosc nevoile voastre și mă voi ruga lui Isus pentru voi. Curaj.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Conflictul major al lumii actuale: America vs Germania

   

     Totul probabil a pornit de pe piețele financiare.

În timpul crizei din 2007-2011 – cu cauze preponderent financiare – America a încercat din tot ceea ce a întreprins să nu se schimbe cumva regulile scrise și mai ales nescrise ce guvernează piețele financiare, care o avantajează în mod detașat. Nu întîmplător, pentru că în America sistemul financiar-bancar confiscă peste 40% din profiturile realizate în economie, iar ţara a ajuns rentier pe baza cupoanelor financiare obţinute de pe toate continentele lumii de către transnaţionalele sale.

Dar nu numai atît. Impunînd prin supremaţia sa economică, politică şi militară la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial moneda proprie ca mijloc de plată cu acceptare internaţională deplină, America a dobîndit privilegiul de a-şi finanţa expansiunea mondială cu emisiuni monetare proprii şi de a-şi acoperi cu aceleaşi emisiuni deficitele externe, fiind singura ţară din lume care poate realiza acest lucru cu moneda proprie, şi nu cu moneda altcuiva. Pentru a mai face rost de ceva resurse financiare, America nu trebuie să muncească în plus, ci doar să tipărească niscai dolari în plus. Alte popoare muncesc din greu, exportă pe piaţa americană, de acolo iau dolari pe care, dacă nu găsesc ce să facă cu ei, plătind mărfuri luate de la alţii sau investind banii aiurea, îi întorc pe piaţa americană sub formă de plasamente financiare şi contribuie astfel chiar la finanţarea deficitelor americane, comercial şi bugetar.

Deşi acest circuit a luat o amploare explozivă, America nici nu se gîndeşte să renunţe la el sau să-l restrîngă măcar cît de cît. Îndatorarea statului american – cheia acestui circuit – este deja mai mare decît marele PIB american şi oricum depăşeşte îndatorarea, atît de incriminată, a întregii zone a euro. Din punct de vedere american, remediul prescris îl constituie noi datorii, cu bază în noi emisiuni monetare! Singura ţară care-şi poate permite însă un asemenea lux este America.

Oarecum la antipozi se află Germania. Ajutată de cumpătarea şi disciplina proverbiale ale nemţilor în cheltuirea banului public şi a banului în general şi mai ales de strategia rămînerii în aria capitalismului de producţie, aproape în contracurent faţă de tentaţia ruinătoare spre cazinou financiar din capitalismul contemporan, Germania a cîştigat treptat teren şi soliditate. A recucerit Europa şi în Vest, şi în Est şi, în contextul crizei euro, a pus piciorul în prag, forţînd Uniunea Europeană să adopte un pact fiscal care în principiu urmăreşte s-o alinieze la comportamentul financiar german. Marea Britanie a mers integral pe mîna Americii şi a pozat în rolul de acum 70 de ani al singurei oponente pentru o perioadă a Germaniei din Europa. Acest pact fiscal era de natură a afecta complet rînduielile de pe piețele financiare. Pe toate căile, americanii au declanșat marea bătălie pentru blocarea implementării efective a planului Merkel de guvernanţă fiscal-bugetară. Acest plan, la care Germania a obţinut, în contextul crizei, o amplă aliniere europeană, însemna eliminarea deficitelor bugetare şi, prin consecinţă, scoaterea, într-o proporţie substanţială, a întregii Europe dintre clienţii împrumutătorilor privaţi, aşa-zişii „investitori“ financiari, care din aceste împrumuturi către alţii, îndeosebi către state, trăiesc! Îngenunchind „pieţele“, Germania putea începe să toace în dreapta şi-n stînga!

Restul făcea timpul. Pe termen lung, gogoaşa lacomă a capitalului financiar nu va fi putut rezista, în ciuda acaparării puterii în prezent de către reprezentanţii ei.

Nu era greu de întrezărit că pactul Merkel îi viza pe americani și scopul lor nemijlocit ca, în caz de criză, investitorii financiari să fie protejați, adică plătiți indiferent de ceea ce făcuseră, respectiv să-și încaseze tainul prevăzut, indiferent dacă pe seama nevinovaților: salariați, pensionari, contribuabili.

Numai că pactul Merkel înlocuia o injustiție cu alta. După ce Germania, împreună cu alte cîteva ţări vestice, a folosit deficitul bugetar pentru a impulsiona şi dezvolta economia, ajungînd la stadiul de ţară industrială dezvoltată, a obligat aşa-zişii parteneri din blocul economic pe care îl conduce să încremenească în stadiul de subdezvoltare existent, spre a respecta o disciplină bugetară care sună bine, dar care face rău dezvoltării. Sau, mai degrabă spus, pe care dezvoltaţii şi-o pot permite, dar subdezvoltaţii, nu! Germania şi eventual alţi cîţiva vor fi cîştigătorii şi toţi ceilalţi – pierzători.

Bizareria acestui pact stă însă în altceva.  Datoriile uriaşe ale statelor – în faţa cărora se deduce că s-ar fi adoptat în replică pactul cu pricina – au ajuns la nivelul de criză poate doar în cazul Greciei din cauza „lăbărţării“ sau indisciplinei statelor în scopuri politice şi sociale! Pe plan general însă, au ajuns aici pur şi simplu din cauza absorbţiei de către state a consecinţelor ravagiilor făcute în economie de sistemul financiar-bancar prin speculaţii, credite riscante şi tranzacţii cu produse toxice. Chestia asta cu „de vină-i statul“ este un fals vehiculat deliberat pentru a putea pune să plătească statul (adică salariaţii, pensionarii, contribuabilii)! Este un montaj al marii finanţe private transnaţionale tocmai pentru a nu plăti cei cu adevărat vinovaţi (adică cei din sistemul financiar-bancar). Dna Merkel, sub presiunea contribuabililor votanţi germani, a găsit soluţia: neîndrăznind să-i pună la plată decît parţial, derizoriu şi doar în cazul zis special al Greciei pe cei vinovaţi, a aruncat factura tot asupra populaţiei, dar sub forma restrîngerilor bugetare reclamate de un mit cu priză la germani: disciplina financiară, pe care, spre satisfacţia acestora, dna Merkel a impus-o „über alles“!

Prin aplicarea pactului cu pricina se lăsa în timp fără obiectul muncii toată marea finanţă privată transnaţională. Aceasta – constituită din grupuri financiare de diferite stirpe şi de diferite profile – trăieşte exclusiv din împrumutarea altora, în frunte cu statele. Şi dna Merkel credea că o să fie lăsată să răpească acestei finanţe dintre clienţi toată Europa! Să fim realişti! Asta cam însemna război! Să nu se uite că Ceauşescu a fost lichidat pentru că şi-a plătit datoriile, nu pentru că le-a făcut! Credea doamna Merkel că poate veni de hac marii finanțe mondiale printr-un simplu pact la care asocia niscai vărgăleţi din Est?!

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 6 februarie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/conflictul-major-al-lumii-actuale-america-vs-germania-771856

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Lanț de rugăciune pentru a apăra Europa-13 februarie 2019

         Multe mesaje primite de vizionari (Maria Îndurării Divine, Luz de María, Pedro Régis) se referă la evenimentele dureroase care vor avea loc pe continentul european. În vederea preîntîmpinării lor, credincioșii de pretutindeni sînt invitați ca în ziua de 13 a fiecărei luni să se roage într-un lanț de rugăciune.

În mesajul din 16 mai 2012 adresat Mariei Îndurării Divine, Mîntuitorul însuși ne cere să ne rugăm pentru Europa, deoarece cel de-al treilea război mondial va începe tocmai de aici.

În această zi, fiecare este rugat să recite rozarele de bucurie, de durere, de lumină și de mărire precum și rugăciunile nr. 31, 33 și 54 ale cruciadei.

Surse: https://www.internetgebetskreis.com/en/

https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/07/11/13-iulie-2016-lant-de-rugaciune-pentru-europa/

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Nu încercați să reinventați Adevărul

Mesajul Sfintei Fecioare Maria către Holy Love

11 februarie 2019

Sfînta Maria vine asemenea Sfintei Fecioare de la Lourdes. Ea spune: „Lăudat să fie Isus.“

„Dragi copii, vin la voi astăzi ca Mama tuturor popoarelor și a fiecărei generații. Eu sînt Mama celor nenăscuți din momentul concepției. În lume aveți instabilitate și nevoie de pace datorită lipsei de respect pentru viața omului. Schimbați-vă mentalitatea în ceea ce privește întreaga viață și veți avea pace în lume.”

„Găsiți calea de întoarcere la porunci. Nu încercați să reinventați Adevărul. Înțelegeți că în jurul vostru există răul care se opune mîntuirii voastre. Vă spun aceste cuvinte din dragoste pentru fiecare dintre voi.”

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

11 februarie 2019 – Sfînta Fecioară de la Lourdes

Sfînta Fecioară de la Lourdes

Sursa: https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/02/11/sfinta-fecioara-de-la-lourdes/

Titlul de „Apărătoare a Credinței” conferit Sfintei Fecioare Maria a fost considerat inutil

Sursa: https://revelatiialecerului.wordpress.com/2018/02/15/titlul-de-aparatoare-a-credintei-conferit-sfintei-fecioare-maria-a-fost-considerat-inutil/

 

2013-2019 – 6 ani de la demisia Papei Benedict al XVI-lea 

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

 

 

Gazul natural, miza noilor conflicte (IV) – Salvă de tun OMV în războiul gazelor

       Două luări de poziție ale oficialilor OMV din ultimele zile sunt de-a dreptul fulminante. Ele aparțin capilor grupului austriac, sunt lansate la Sankt Petersburg, în conivență cu conducătorii Gazprom și lezează în cel mai înalt grad interesele României. Sub pretextul că România nu are politici adecvate pentru investiții în Marea Neagră, șefii OMV Petrom anunță că amînă sine die exploatarea perimetrului offshore de la Neptun Deep și că, în același timp, susțin finalizarea proiectului ruso-german Nord Stream 2. Este anunțat un război total. Și vom vedea de ce.

Uriașele bogății de gaze ale României din platforma continentală a Mării Negre au fost încredințate cu ani în urmă spre explorare unor companii străine, în special multinaționale, sub pretextul că noi nu dispunem de tehnologia adecvată unor asemenea cercetări. Apoi, utilizînd un argument la fel de inconsistent, aceste contracte de explorare s-au transformat în contracte de exploatare, unul dintre cei mai importanți beneficiari devenind astfel OMV Petrom. Pînă și un analfabet din România știe că Austria nu dispune de rezerve de petrol și gaze iar OMV, înainte de a achiziționa compania românească, avea o forță și o capacitate de câteva ori mai mică decît Petrom. Printr-un ciudat aranjament între statul român și cel austriac, sub șantajul legat de aderarea noastră la Uniunea Europeană, peștele cel mic a înghițit peștele cel mare și, în felul acesta, s-a ajuns la concluzia falsă că o companie oarecare din Europa, OMV, în realitate cu expertiză precară în domeniul explorării și exploatării zăcămintelor de petrol și gaze, ar putea depăși tehnologic compania Petrom, cu o experiență de zeci de ani în domeniu și aparținînd unui stat, România, care se plasează printre primele state din lume, care au exploatat în condiții de maximă performanță zăcămintele de petrol și gaze. Să trecem însă peste asta și să vedem în ce constă războiul deschis, pe care OMV îl declară statului român.

După cum se știe, unul dintre motivele conflictului politic americano-german, care riscă să degenereze într-un război economic, este decizia strategică luată la Berlin de a finaliza proiectul Nord Stream 2. Este vorba practic de un gazoduct, care urmează să lege Federația Rusă de Berlin și prin intermediul căruia Germania urmează să primească în viitor, așa cu a primit și pînă acum, gaz rusesc în condiții preferențiale față de statele europene mai mici, în special cele din Europa de sud-est. Austria s-a afiliat și ea politic acestui proiect și, economic, prin intermediul OMV. Se creează o axă Moscova-Berlin, la care vor adera cîteva state din nucleul dur al Europei, printre care și Austria, și care, sub pretextul asigurării independenței energetice a Europei pe termen lung, încearcă de fapt să pună Uniunea Europeană la cheremul Moscovei. Dar ce alternativă are Europa de a-și asigura în viitorii an aprovizionarea cu gaze? Una dintre soluții este exploatarea în condiții avantajoase pentru statul român, dar și pentru multinaționalele implicate, a uriașelor zăcăminte de gaze din subsolul românesc al Mării Negre. O soluție complementară este utilizarea gazelor lichefiate, care urmează să fie furnizate de Statele Unite prin intermediul Portului Constanța, ambele proiecte urmînd să transforme România într-un important hub al comerțului cu gaze din Europa. Înțelegînd că finalizarea proiectului ruso-german poate face dependentă Uniunea Europeană de Federația Rusă, Statele Unite au reacționat, au transmis numeroase avertismente Berlinului iar în ultimă instanță au amenințat că vor sancționa toate firmele germane care participă la proiectul Nord Stream 2. Iată însă că nu sunt numai firme germane.

România este prinsă la mijloc în acest debut al unui război energetic, care riscă să se transforme într-un război economic între Statele Unite și Uniunea Europeană, condusă hegemonic de Germania, și nu se poate plasa în altă tabără decît în cea americană, nu numai fiindcă suntem aliați strategici cu Statele Unite, ci și deoarece Nord Stream 2 lezează în mod direct interesele pe termen mediu și lung ale țării noastre.

Iar OMV iese la atac. Și amenință. Este mai mult decît un șantaj. Practic, perimetrul offshore cedat la Neptun Deep de către România în beneficul OMV Petrom urmează să fie înghețat, în mod intenționat neexploatat, în scopul de a susține interesele germano-ruse vizînd Nord Stream 2, interese în care Austria este parte. Este un război murdar, în care statul român, vrea nu vrea, este silit să se implice. Dar cum? În termeni legali, economici și politici, soluția nu este prea complicată. Ne-o oferă pe tavă chiar OMV, în al cărui acționariat, după cum se știe, au intrat și rușii, prin Gazprom. Cînd peștele cel mai mic a înghițit peștele cel mare, cînd OMV a achiziționat Petrom, în contractul de privatizare, semnat atît de partea română cît și de partea austriacă, au fost prevăzute o serie de clauze obligatorii, extrem de importante pentru protejarea statului român. Între aceste clauze, două sunt cele mai relevante, pentru că ele vizau menținerea în funcțiune de către OMV a două rafinării, care, la rîndul lor, garantau securitatea financiară și buna funcționare a Oltchim. Această clauză a fost încălcată flagrant de către OMV, aducînd uriașe prejudicii statului român. A doua clauză vizează reabilitarea mediului. Statul român a vîndut ieftin Petromul în beneficiul OMV, dar, la schimb, OMV s-a angajat să facă investiții masive pentru reabilitarea terenurilor din proximitatea rafinăriilor. OMV nu și-a respectat aceste obligații. Ca atare, statul român are nu numai dreptul, ci și obligația de a lua măsuri. Cea mai simplă și cea mai corectă măsură este rezilierea contractului de privatizare, stabilirea penalităților care urmează să fie plătite de către OMV, scăderea acestora din investițiile făcute de partenerul austriac, punerea în balanță, pentru obținerea unui rezultat final a ceea ce s-a investit în acești ani cu veniturile reale – nu și cele ascunse – realizate de OMV pe seama Petrom. Preluarea tuturor acțiunilor deținute de OMV de către statul român ne poate asigura, pe termen mediu și lung, o mai mare independență energetică. Putem exploata bine merci singuri sau în cooperare cu alte companii perimetrul offshore de la Neptun Deep, devenind exportatori de gaze pentru întreaga Europă și putem exploata tot bine merci, așa cum am făcut și înaintea privatizării, uriașele zăcăminte de petrol din România și din străinătate deținute de statul român, cele mai multe aflîndu-se în subsolul României, precum și întreaga producție de gaze de sondă. De care în prezent beneficiază exclusiv OMV.

Este bine ca Guvernul Austriei să știe că, dacă a scos sabia, declanșînd un conflict economic și politic cu România, de sabie va pieri.

Articolul semnat Sorin Roșca Stănescu a apărut pe site-ul Corectnews în 1 februarie 2019.

Sursa: http://www.corectnews.com/business/salv-de-tun-omv-n-r-zboiul-gazelor

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Istoricul Corvin Lupu: În lumea globală a serviciilor, marile servicii ale lumii le domină pe cele mici și o dată cu ele, domină politicile guvernamentale. Gradul de independență al serviciilor exprimă nivelul general de suveranitate al țării

     Profesorul Corvin Lupu, cunoscut istoric și cercetător al istoriei contemporane a României, afirmă că serviciile secrete s-au globalizat și colaborează pentru a domina politica la nivel mondial.

Lupu spune că această colaborare între serviciile secrete de pe planetă, care teoretic ar trebui să fie rivale, dăunează statelor care doresc să fie suverane.
„Fenomenul globalizării a început cu serviciile de informații. Marele secret al Securității a fost faptul că, fără aprobarea sau știința lui Ceaușescu, ea a intrat în jocul unor colaborări globale. Serviciile din toată lumea și-au propus să coopereze între ele pentru a-și da reciproc puterea de care aveau nevoie pentru a-și promova interesele și a putea ieși de sub controlul puterii politice. Pentru a se afirma în fața politicului Securitatea, prin intermediul D.I.E./D.G.I.E./C.I.E., a colaborat cu alte servicii și a adus în țară informații prețioase, pe multiple planuri, inclusiv tehnologie avansată. Ceea ce nu știa Ceaușescu este că această tehnologie nu se sustrăgea prin mijloacele spionajului clasic, al pătrunderilor prin efracție în locuri sensibile etc. Majoritatea informațiilor aduse de spioni se obțineau la schimb. Securitatea dădea secrete ale României sau ale partenerilor ei și primea la schimb informațiile necesare economiei naționale, sau alte informații solicitate de conducerea țării. Aici se ridică marea întrebare: cu ce preț s-au obținut acele informații? Care informații au fost mai valoroase? Cele primite, sau cele predate? A fost realmente de folos această activitate, privit în perspectivă istorică? Este foarte greu de cuantificat. Eu cred că nici generalul Aristotel Stamatoiu, adjunctul lui Vlad pentru spionaj extern, nu putea evalua exact raportul valoric între ce se dădea și ce se primea la schimb.

Apoi, această globalizare a serviciilor este dăunătoare tuturor statelor care doresc să fie suverane. În lumea globală a serviciilor, marile servicii ale lumii le domină pe cele mici și o dată cu ele, domină politicile guvernamentale. Un stat poate fi independent doar dacă are servicii secrete independente. Gradul de independență al serviciilor exprimă nivelul general de suveranitate al țării. Uitați-vă la România de astăzi: serviciile secrete sunt aservite total străinătății/colaborării globale, iar România este colonie. Majoritatea zdrobitoare a resurselor țării sunt cărate de străini, pe nimic, pe niște redevențe nesemnificative, iar profiturile companiilor, băncilor și societăților de asigurări sunt exportate nefiscalizat”, a afirmat profesorul Lupu într-un interviu acordat siteului Justițiarul.

Lupu spune că serviciile secrete din România sunt mai puternice decît politicul. De asemenea, Corvin Lupu afirmă că statele partenere ale României ocrotesc firmele străine care acționează în România și care sunt controlate de serviciile de informații ale țărilor respective.

„Dar, așa aservite cum sunt, serviciile secrete românești sunt puternice. Mai puternice decît politicul și lor li se cere din străinătate să boicoteze eventualele măsuri care ar conduce la o suveranitate națională sporită. Nu vedeți că guvernele actuale nu pot face ce și-au propus? Nu sunt lăsate să mărească salariile și pensiile, să fiscalizeze și să aducă în legalitate companiile și băncile străine, li se fac dosare penale politicienilor civili de vârf, li se scoate lumea în stradă etc. Fenomenul a început de pe timpul lui Ceaușescu, dar la o scară ceva mai mică.

Oficial, la vedere, serviciile secrete din România fac parte din Comunitatea Informativă a N.A.T.O. și există colaborări tot mai adînci între serviciile statelor din U.E. În afara acestor colaborări firești, sunt interesele economice ale serviciilor. Firmele serviciilor unor țări sunt acoperite și protejate pe teritoriul altor state. Fiecare stat din zona de influență în care ne găsim noi în acest moment istoric ocrotește firmele unor servicii străine. Le protejează afacerile, le scutește de taxe și impozite, le ferește de controalele organelor fiscale etc. Din activitatea economică a serviciilor se adună valori imense. Serviciile secrete sunt mari imperii financiare, nevăzute decît în mică măsură de conducătorii politici și deloc de opinia publică. În jurul acestor imperii economico-financiare se ridică și afaceri personale ale angajaților serviciilor secrete și ale familiilor lor”, a mai spus profesorul Lupu

Articolul semnat de Andrei Nicolae a apărut pe site-ul Activenews în 4 februarie 2019.

Sursa: https://www.activenews.ro/stiri-politic/Istoricul-Corvin-Lupu-In-lumea-globala-a-serviciilor-marile-servicii-ale-lumii-le-domina-pe-cele-mici-si-odata-cu-ele-domina-politicile-guvernamentale.-Gradul-de-independenta-al-serviciilor-exprima-nivelul-general-de-suveranitate-al-tarii-154461

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Cruciada specială de rugăciune din 7 februarie 2019

     În ziua de 7 februarie 2019, toţi membrii grupurilor de rugăciune, din fiecare ţară, sînt invitaţi să se roage Cruciada specială de rugăciune, pentru a-L ajuta pe Isus să salveze sufletele.

Tema lunii: Marele Avertisment – Protecție împotriva lui Anticrist

Se vor recita

  1. Rozarul Sfintei Fecioare (dacă este posibil cele patru mistere tradiţionale);
  2. Rozarul Îndurării Divine*;
  3. Cruciada specială care cuprinde rugăciunile nr.: 96, 3, 4, 6, 8, 16, 18, 20, 42, 43, 54, 55, 60, 71, 83, 88, 131, 96;
  4. Recitarea Rugăciunii (155) a Cruciadei pentru protejarea acestei Misiuni a Mîntuirii;
  5. Consacrarea la Inimile Imaculate ale lui Isus şi ale Mariei;
  6. Rugăciunea către Arhanghelul Mihail;
  7. La sfîrşit, cu rozarul în mînă, vom recita de 50 de ori Rugăciunea 132 a Cruciadei, pentru protejarea acestei misiuni (Mesajul din 31 ianuarie 2014).

„Fiica Mea preaiubită, doresc să instruiesc Grupurile Cruciadei Mele de Rugăciune pentru a fi vigilente atunci cînd se vor înfiinţa, în naţiunile lor. Trebuie să păstreze apa sfinţită în preajmă, să aibă un Crucifix al Meu şi să recite această Rugăciune specială a Cruciadei pentru Binecuvîntarea şi Protecţia Grupului Cruciadei de Rugăciune.“ (Rugăciunea nr. 96) „Vă rog să recitaţi această rugăciune, înainte şi după fiecare întîlnire de rugăciune.“ (Mesajul lui Isus către Maria Îndurării Divine din 25 ianuarie 2013)

*În anul 2011 Isus ne-a transmis, prin intermediul Mariei Îndurării Divine, următoarea rugăciune pe care să o recităm la sfîrşitul rozarului:

„«O Doamne, umple-mă cu darul Spiritului Sfînt, pentru a putea duce Preasfîntul Tău Cuvînt păcătoşilor, pe care trebuie să-i ajut să se mîntuie în Numele Tău. Prin rugăciunile mele, ajută-mă să-i acopăr cu preţiosul Tău Sînge, ca să poată fi atraşi la Inima Ta Sfîntă. Dăruiește-mi darul Spiritului Sfînt, pentru ca aceste sărmane suflete să se poată bucura în Noul Tău Paradis.»

Să spuneţi această rugăciune în fiecare zi după ce ați recitat Rozarul Îndurării Divine şi, prin fidelitatea voastră față de Mine, veţi ajuta să-i mîntui pe copiii Mei.“ (Mesajul lui Isus către Maria Îndurării Divine din 10 mai 2011)

În mesajul din 11 mai 2016 comunicat Annei Marie, Isus cere ca, înainte de a începe recitarea rozarului, să spunem următoarea rugăciune:

„Prin mijlocirea Mamei noastre cerești, Mama lui Dumnezeu, prin viața, moartea și învierea lui Isus Cristos, Mîntuitorul și Răscumpărătorul sufletelor, îți cerem, Părinte Ceresc, să oprești orice complot terorist planificat și îndeplinit de păcătoșii posedați care îi urăsc pe copiii lui Dumnezeu. În numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin.“

Isus: „Aceasta este ceea ce ei ar trebui să se roage. Îi rog pe preaiubiții mei copii, apostolii să publice și să recite această rugăciune înainte de a începe Sfîntul lor Rozar. Dacă nu înaintea lui, atunci înaintea Rozarului Îndurării Divine.“(Mesajul lui Isus către Anna Marie, Apostol al Scapularului Verde din 11 mai 2016)

Sursa: http://www.internetgebetskreis.com/fr/

https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/07/01/minia-tatalui-meu-se-revarsa/

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

Mulți vor acționa ca Iuda și vor da comorile dușmanilor lor

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.752 din 31 ianuarie 2019

        Dragi copii, va veni ziua în care multe adevăruri ale credinței vor fi disprețuite și mulți aleși să apere adevărul se vor retrage de frică. Mulți vor acționa ca Iuda și vor da comorile dușmanilor lor. Sufăr pentru ceea ce vine peste voi. Vă rog să fiți apărători ai adevărului. Nu vă fie teamă. Isus al meu are nevoie de fiecare dintre voi. Dați ceea ce este mai bun din voi și veți fi răsplătiți cu generozitate. Acceptați Evanghelia lui Isus al meu, pentru că numai astfel puteți găsi mîntuirea. Nu permiteți ca informațiile dușmanilor să vă îndepărteze de adevărul lui Isus al meu și de adevăratul magisteriu al Bisericii lui Isus al meu. Mergeți înainte cu curaj.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

O nouă împărțire a sferelor de ­influență este inevitabilă

       Ultima, dar nu cea din urmă, dintre împărțirile sferelor de influență a avut loc puțin înaintea intrării în secolul XXI.

Pentru a-și promova interesele comune, dar și interesele specifice, marile puteri ale lumii își împart vastul areal colonial de pe mapamond pe zone (geografice) sau pe sectoare (economice) de influență tocmai pentru ca interferențele (și deci conflictele) să se reducă spre binele colonialist comun.

Ultima, dar nu cea din urmă, dintre împărțirile sferelor de influență a avut loc puțin înaintea intrării în secolul XXI. După ce în anii ‘90 toate țările foste comuniste din Europa Centrală și de Est au trecut cu arme și bagaje în tabăra capitalului, tabăra respectivă, plină de foste și actuale puteri coloniale, a dat o bătălie de un deceniu pe zona cu pricina, așa-zis ieșită din comunism, deci tocmai bună de intrat în arealul colonialist. Dincolo de emoțiile generate din perspectiva trăitorilor zonei, importanța concretă a acestei zone – politică și economică – se dovedea, la scară mondială, de rangul doi, dacă nu chiar de rangul trei, de interes. Fără Rusia, aceasta nu reprezintă vreo mare însemnătate. Or, Rusia, după o prăbușire notorie, reușise deja o recuperare, cel puțin în măsura în care scăpase de lațul colonialist, indiferent al căreia dintre puterile coloniale.

Și atunci, America, prezervîndu-și fiefurile tradiționale, a găsit mai profitabilă preluarea jocurilor în Asia, către care se deplasa centrul de putere economic al lumii, lăsînd Europei de Vest nou-veniții din Europa Centrală și de Est. Așa se explică absorbția rapidă a principalelor țări din Europa Centrală și de Est în deja autobotezata Uniune Europeană, după ce purtase diferite nume de la inaugurarea din anii ‘60. În configurarea de la începutul anilor 2000 trăim și acum!

Dar vremurile și condițiile de la începutul anilor 2000 au apus definitiv. Deși nu se prea vrea a se vedea lucrurile cu ochii de azi, aproape totul este schimbat. America nu mai este cea de atunci. A pierdut teren. UE nu mai este cea de atunci. Comparativ, a cîștigat teren. Nici Rusia nu mai este cea de atunci. A recuperat teren. Nici China nu mai este ce era atunci. A depășit mai multe terenuri de joc. Ecuația s-a complicat. Cea bipolară – care a gestionat lumea după cel de-al doilea război mondial – nu mai este posibilă. Trebuie găsită o formulă care să includă oricum nou-veniții ce nu existau practic în perioada războiului rece: China și Germania.

Că lumea întreagă nu mai este cea de la începutul anilor 2000 o arată și faptul că la conducerea țărilor membre ale G20 (cele mai importante țări ale lumii) se aflau atunci, în aproape toate, guvernări considerate cu vederi liberale, în timp ce acum avem, în supermajoritatea acestora, guvernări considerate ori autocrate, ori „populiste”, mai simplu spus – care nu convin colonialismului actual: autocrații, pentru că îi ridică acestuia în cale instrumentul statal, iar așa-zisul „populism”, pentru că îndrăznește, chiar din interiorul unor state-puteri coloniale, să dea prioritate intereselor naționale proprii, taxate drept înguste și depășite. Balanța este alta și se schimbă mereu și mereu!

Nici ecuația colonială nu mai este aceeași de la ultima împărțire a sferelor de influență la începutul anilor 2000. America – marea putere mondială – și-a reformulat strategiile și și-a reidentificat partenerii, rivalii, vrăjmașii. Să fim serioși! Rusia nu figurează printre vrăjmași, în ciuda zgomotelor politice, sancțiunilor economice și altor asemenea. China – marea Chină care a trecut pe locul doi în lume la putere economică – ocupă totuși locul doi și la rivalii sau vrăjmașii Americii. Primul loc este ocupat însă de departe, în ochii Americii, de Germania. Nu se prea discută în acești termeni, chiar se ezită a se pune problema în clar, dar asta este realitatea: Germania este văzută ca inamicul numărul 1.

Nu pentru că Germania ar fi progresat într-atît economic încît să ia locul Americii pe podium și nici pentru că UE, al cărui conducător evident este Germania, ar fi devenit prima putere ­colonială, ci pentru că strategii americani, și nu numai ei, văd ca pericol înaintarea unui alt Reich german (al IV-lea) pe articulația structurilor deja constituite ale UE.

Industria germană, vehiculul principal al colonialismului german, a oferit în mod neașteptat argumentul faptic că Germania, care se pregătea de al IV-lea Reich, nu mai are legătură cu miturile pe care cu dibăcie caută să le propage în lume. A reieșit, după investigații nici măcar aprofundate, că industria auto germană mințea: îi mințea pe clienți, mințea autoritățile cu privire la parametrii în care se lăuda a se înscrie. Mai rău, un lanț întreg de corupție la cel mai înalt nivel căuta să acopere minciunile.

Americanii au lansat atac după atac: Volkswagen, Audi, Porsche, BMW, Mercedes, toate măsluiau soft-ul de măsurare a poluării. Miliarde peste miliarde de amenzi. Milioane de mașini rechemate în service. Și afacerea, bine botezată „Dieselgate”, este probabil în plină desfășurare. Nici celebrele Siemens – pentru, am numi noi mai pe românește, șpăgi de-a binelea! – și Deutsche Bank – pentru manevrarea necomercială a dobînzilor! – n-au scăpat autorităților americane puse pe căutat.

Buba americano-germană a spart și aproape-aproape de granițele Germaniei înseși. Conflictul din Ucraina are toate ingredientele unei intruziuni multiple din afara țării și poartă îndeosebi amprenta unei încercări reușite de destabilizare pe traiectul Germania-Rusia, ca o încercare de a împiedica o înțelegere politică între cele două puteri, alimentată de complementaritatea economică excepțională a acestora. Vînturarea NATO pe la granițele Ucrainei, cererile precise ale SUA de a înzestra cu armament greu vecinii din NATO ai Ucrainei probează nici dragoste pentru Ucraina, nici ostilitate față de Rusia, ci nimic altceva decît încercarea țintită de a împiedica Germania să ajungă la aranjamente pe zone de influență în regiune.

Criticile deschise la adresa gazoductelor care leagă Rusia direct de Germania prin Marea Baltică, cu ocolirea Ucrainei și Poloniei, precum și încurajarea americană deschisă a Poloniei pentru o politică independentă vizează tot Germania. Haosul politic din România are tot sorginte într-o înfruntare germano-americană.

Pentru România, euroatlantismul la care se închină a devenit un nonsens, „euro (adică Germania) și „atlantism” (adică America) sunt mai mult în despărțire decît împreună! Interesul măcar aparent al Americii pentru România nu are ca explicație decît situarea României, ca și în cazul Ucrainei, pe traseul Germania-Rusia.

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 30 ianuarie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/o-noua-impartire-a-sferelor-de-influenta-este-inevitabila-770915

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/