Arhive blog

Căderea îngerilor

        „Am văzut adesea că în momentul căderii îngerilor, un anumit număr dintre ei avură, pentru o clipă, remușcări și nu căzură atît de jos ca ceilalți mai tîrziu; ei obținură un loc de popas pe un munte foarte mare, izolat și inaccesibil care s-a transformat în timpul potopului într-o mare, cred că aceasta este Marea Neagră. Acești îngeri rebeli aveau libertatea de a acționa asupra oamenilor în măsura în care ei se îndepărtau de Dumnezeu. După potop, acești îngeri au dispărut din acel loc și s-au răspîndit în văzduh pînă la judecata finală cînd vor fi aruncați în infern.

Îi văzui pe urmașii lui Cain devenind tot mai necredincioși și mai senzuali. Se apropiară din ce în ce mai mult de acest munte și îngerii căzuți posedară multe dintre femeile lor și le dominară învățîndu-le toate artele seducției. Copiii lor erau foarte mari, aveau o mulțime de talente și aptitudini și deveniră instrumentele spiritelor rele. Acesta este modul în care se născu pe acest munte și departe în împrejurimi o rasă perversă, care căuta să-i atragă pe urmașii lui Seth în lumea sa de vicii, folosind forța și seducția. Atunci Dumnezeu îi vorbi lui Noe despre potop, iar el, în timp ce construia arca, avu de îndurat chinuri îngrozitoare din partea acestui popor.“ (Anne Catherine Emmerich – Misterul Vechii Alianțe)

Se pare că în acest spațiu geografic a rămas și după potop o părticică din influența malefică a spiritelor damnate. De aici, poate, această apetență pentru minciună, hoție, ipocrizie, șantaj și delațiune a locuitorilor acestor ținuturi.

Copyright © 2013-2017 Revelații ale cerului

 

Ghetsemani

             Datorită limitelor naturii sale, ființa umană nu este capabilă să perceapă pe deplin sacrificiul suprem al Fiului lui Dumnezeu care, luînd asupra sa păcatele lumii, s-a jertfit pe sine pentru mîntuirea noastră.

În grota din Ghetsemani, prin fața lui Isus s-au perindat toate păcatele omenirii, de la Adam și pînă la cea de-a doua venire a sa, suferința sa depășind puterea noastră de înțelegere.

În meditațiile privind Patimile Domnului nostru Isus Cristos,  Anne Catherine Emmerich mărturisea: „Oroarea și spaima îmi erau atît de mari încît Mirele Ceresc îmi apăru în față și își așeză mîinile plin de compasiune peste inima mea, spunînd: «Nimeni nu a văzut încă aceste lucruri, iar inima ta ar fi cedat sub durere dacă nu ți-aș fi dat putere.»“ (pag.88)

       „Isus a ajuns în Ghetsimani cam pe la ora nouă. Luna răsărise deja și lumina cerul, cu toate că pămîntul se afla încă în întuneric. Isus se afla într-o stare dintre cele mai întunecate și le-a spus discipolilor că pericolul era pe aproape. Aceștia erau tulburați. El le-a spus la opt dintre cei ce îl urmau să rămînă în Grădina Ghetsimani, în timp ce el a mers să se roage. I-a luat cu el pe Petru, Iacov și Ioan și mergînd puțin mai departe, a intrat în Grădina Măslinilor. Cuvintele nu pot descrie durerea ce i-a cuprins sufletul, căci se apropia clipa încercării. Ioan l-a întrebat cum de el, cel care pînă atunci întotdeauna îi îmbărbăta, acum era atît de abătut? «Sufletul meu este cuprins de o întristare de moarte» a răspuns el. Și a văzut suferințe și ispite înconjurîndu-l din toate părțile, din ce în ce mai aproape, sub formele unor figuri înspăimîntătoare purtate de nori. Apoi le-a spus celor trei apostoli: «Stați aici și vegheați cu mine. Rugați-vă ca nu cumva să intrați în ispită.» Isus a mers cîțiva pași mai jos și la stînga și s-a ascuns sub o stîncă, într-o grotă adîncă de aproximativ șase picioare, în timp ce apostolii au rămas deasupra într-un soi de deschizătură. Pămîntul se cutremura în timp ce intrai tot mai adînc în acestă grotă, iar plantele ce atîrnau pe stîncă îi ascundeau interiorul de cei din afară asemenea unei perdele.

Cînd Isus și-a părăsit discipolii am zărit o serie de figuri înspăimîntătoare înconjurîndu-l într-un cerc din ce în ce mai strîns. Durerea și agonia sufletului său continuau să sporească și tremura din cap pînă în picioare în momentul în care a intrat în grotă pentru a se ruga, ca un călător abătut căutînd grabnic să se adăpostească de o furtună iscată din senin. Însă viziunile îngrozitoare îl urmăreau peste tot, devenind din ce în ce mai clare și mai distincte. Vai! Grota aceasta părea să conțină imaginea îngrozitoare a tuturor păcatelor comise sau care urmau să fie comise de la căderea lui Adam pînă la sfîrșitul lumii, precum și a pedepselor pe care oamenii le meritau. Aici, pe Muntele Măslinilor, s-au refugiat Adam și Eva cînd au fost izgoniți din paradis pentru ca, lipsiți de adăpost, să se perinde pe pămînt. Ei au plîns și au suspinat chiar în această grotă.

Simțeam că Isus, încredințîndu-se judecății divine pentru păcatele lumii, a făcut ca latura sa divină să se întoarcă, într-un anume fel, în sînul Sfintei Treimi, s-a concentrat, ca să spun așa, în latura sa umană pură, iubitoare și inocentă și, puternic numai în iubirea sa inefabilă, s-a lăsat cuprins de suferință și agonie.

A căzut la pămînt, copleșit de o durere de nedescris și toate păcatele lumii i s-au perindat prin față, în aspecte nenumărate și arătîndu-și adevărata urățenie diformă. Pe toate le-a luat asupra sa și în rugăciune a oferit judecății Tatălui Ceresc propria lui persoană ca plată pentru o datorie atît de îngrozitoare. Dar Satan, ce era înscăunat în mijlocul tuturor acestor orori și chiar se bucura în mod diabolic la vederea acestora, și-a dezlănțuit mînia împotriva lui Isus, căruia i-a arătat viziuni din ce în ce mai îngrozitoare, în același timp adresîndu-se umanității sale sfinte astfel: «Chiar și acest păcat îl iei asupra ta? Vrei să-i înduri pedeapsa? Ești tu pregătit să dai socoteală pentru toate aceste păcate?»

În acea clipă o rază de lumină, asemenea unei cărări strălucitoare, s-a coborît de la Ceruri. Era un cortegiu al îngerilor ce au coborît pentru a-l îmbărbăta și întări pe Isus. Restul grotei era plin de viziuni înspăimîntătoare ale crimelor noastre. Isus le-a luat asupra lui, însă inima lui, ce era plină de iubire perfectă pentru Dumnezeu și pentru om, a fost asaltată de neliniște, lăsîndu-se copleșită de greutatea atîtor crime abominabile.“ (pag.75-76)

„Grota în care a îngenuncheat am văzut-o plină de imagini înspăimîntătoare. Am văzut toate păcatele, slăbiciunile, viciile și nerecunoștința omenirii torturîndu-l și zdrobindu-l de pămînt. Spaima de moarte și teroarea pe care a simțit-o ca om la vederea suferințelor expiatorii ce urmau să se abată asupra lui l-au înconjurat și l-au atacat sub forma unor spectre oribile. El se prăbușea, cînd într-o parte cînd în alta, încleștîndu-și mîinile. Trupul îi era acoperit cu o sudoare rece și tremura tot.“ (pag 78)

„Infamiile tuturor epocilor de la începuturi și pînă în zilele noastre și chiar pînă la sfîrșitul lumii – toate greșelile, înșelătoriile, fanatismele nebunești și răutățile – i-au fost înfățișate înaintea ochilor și i-a contemplat, ca și cum ar fi plutit înaintea sa, pe toți apostații, ereticii și falșii reformatori, care îi înșală pe oameni sub o mască a sfințeniei. Corupătorii și corupții tuturor epocilor l-au insultat și chinuit pentru că nu a fost răstignit după moda lor, sau pentru că nu a suferit exact în modul în care l-au stabilit sau și l-au imaginat ei. S-au întrecut unii cu alții în a sfîșia cămașa necusută a Bisericii sale. Mulți l-au maltratat, insultat și repudiat și mulți s-au ferit plini de dispreț, evitîndu-i îmbrățișarea plină de compasiune, grăbindu-se către abisul ce în final i-a înghițit.“ (pag 83)

„Am văzut creștini insolenți de toate vîrstele, preoți nepăsători sau blasfemiatori, mulțimi de cuminecați căldicei și nedemni de această onoare, soldați imorali profanînd vesela sacră și servitori ai diavolului folosind Sfînta Împărtășanie în misteriile înspăimîntătoare ale cultului satanic. În cadrul acestei haite am văzut un mare număr de teologi ce au fost îndreptați de păcatele lor către erezie atacîndu-l pe Isus în Sfînta Taină a Bisericii sale și, prin intermediul cuvintelor și promisiunilor seducătoare smulgînd afară din inima sa un număr din sufletele pentru care el și-a vărsat sîngele. […] Am văzut neamuri întregi îndepărtate în acest fel de la sînul său și lipsite de orice fel de participare la comorile lăsate în grija Bisericii. În fine, i-am văzut pe toți cei ce s-au separat de Biserică adînciți în superstiție, necredință, erezie și filosofie lumească lipsită de orice valoare de adevăr. Iară aceștia și-au dat frîu liber furiei adunîndu-se în grupuri numeroase pentru a ataca Biserica, îmboldiți fiind de șarpele ce se zvîrcolea în mijlocul lor.“ (pag 88)

Sursa: Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, Din meditațiile Annei Catherine Emmerich, Eikon, Cluj-Napoca,2004

Noe și noi cei de azi

Arca lui Noe

           Lucrarea  „Misterele Vechii Alianțe“ cuprinde un capitol dedicat lui Noe și descendenței sale, în care Anne Catherine Emmerich, vizionara și mistica grermană, a descris în cîteva cuvinte omenirea dinainte de potop (aproximativ anul 2344 î.C).

 „Era epoca unei depravări înspăimîntătoare pe pămînt: oamenii se dedau la toate viciile, în special cele mai oribile. Fiecare fura și jefuia ceea ce rîvnea, își distrugeau reciproc case și pămînturi, răpeau femei și fete tinere. Cu cît oamenii înrudiți cu Noe, prin originea lor comună, s-au înmulțit, cu atît ei au devenit perverși și răi și-l jefuiau și-l învinuiau și pe el. Totuși, oamenii nu se cufundau în aceste obiceiuri nefaste pentru că erau grosolani sau sălbatici, ci datorită viciului magiei prin care făceau apel la spirite malefice; într-adevăr, ei trăiau foarte comod, într-un cadru organizat. Dar se dedau la cea mai scandaloasă idolatrie. Fiecare își făcea un idol din ceea ce-i plăcea cel mai mult. Ei căutau prin procedee diabolice să-i corupă pe copiii lui Noe.“

Cînd Dumnezeu i-a revelat lui Noe faptul că vrea să distrugă totul și că el trebuia să construiască o arcă, acesta s-a întristat adînc și a cerut Părintelui Ceresc îndurare pentru oameni.

„ A trecut un timp destul de lung pînă cînd construcția Arcei a fost terminată. Timp de mai mulți ani, Noe și-a întrerupt frecvent lucrul și Dumnezeu a revenit de trei ori pentru a-l atenționa. Așadar Noe își relua munca, apoi lăsa lucrul să întîrzie din ce în ce mai mult, în speranța că lui Dumnezeu i se făcea milă, dar în cele din urmă ducea lucrarea la bun sfîrșit.“

„Nu se poate spune cît a suferit Noe, în timpul construirii Arcei, din pricina răutății și ironiei lucrătorilor, pe care îi plătea în natură. Ei îl disprețuiau, își băteau joc de el în mii de feluri, tratîndu-l ca pe un bătrîn nebun; ei lucrau pentru un cîștig bun și totuși nu încetau să-l critice. Nimeni nu știa pentru cine construia Noe această Arcă, așa că a trebuit să suporte, din această cauză, mii de batjocuri.“

În cîteva din aparițiile pe care le-a avut Maria Îndurării Divine, Mîntuitorul nostru a comparat omenirea dinainte de potop cu cea de astăzi și ne-a atenționat să nu procedăm la fel cum au făcut contemporanii lui Noe.

„Vă rog, căutați-vă adăposturi ca grupuri de credincioși. Vă voi trimite lumina ca să vă ajute să supraviețuiți. Începeți să vă produceți singuri alimentele. Adunați alimente, cît de multe puteți și puneți-le deoparte. Începeți să planificați ca și cînd ați aștepta o furtună. Să știți că întunericul se va lăsa în așa mare măsură, încît trebuie să vă pregătiți pentru a putea supraviețui.

Ascultați-i pe profeți. Nu faceți greșeala pe care a făcut-o poporul Meu cînd nu a vrut să asculte de profetul Meu, Noe. Oamenii i-au întors spatele, n-au vrut să-l asculte. Ei și-au trăit viața de zi cu zi, mîncînd și rîzînd și ignorînd total soarta îngrozitoare care-i aștepta.“

Ridicarea grupurilor sataniste și controlul lumii, Mesajul (14) din 20 noiembrie 2010

„Rugăciunea, după cum v-am mai spus, ajută la domolirea calamităților din lumea ce acum se îndreaptă spre o serie de catastrofe climatice cum nu s-au mai văzut din vremea lui Noe. Lumea, așa cum o cunoașteți, va suferi din cauza multor evenimente neprevăzute care vor urma și vor provoca haos și tulburare.

De ce permiteți ca toate acestea să se întîmple? Mă adresez liderilor care au o influență uriașă în finanțe și politică și care cunosc ce se întîmplă în spatele ușilor închise. Asta este ultima voastră șansă, pe care v-o dau din iubirea și compasiunea Mea pentru oamenii de pretutindeni, ca să vă convertiți și să vă lepădați de căile voastre rele. Altfel vă veți confrunta cu consecințele.“

Mesaj de avertizare pentru conducătorii lumii, Mesajul (96) din 25 mai 2011

„În cele din urmă aș vrea să-i rog pe toți discipolii Mei să recite Rozariul Îndurării Divine ori de cîte ori au ocazia, pentru că timpul Marelui Avertisment se apropie.

Pentru toți credincioșii care refuză să accepte că Eu, Isus Cristos, Salvatorul lor, le vorbesc prin acest mesaj, le spun:

Să nu fiți ca acele sărmane suflete din timpul lui Noe, care și-au bătut joc de el.

Deschideți-vă mintea și acordați un timp generos pentru rugăciune. Este tot ce vă cer acum, în acest timp. Copiii Mei, veți plînge cu lacrimi de remușcare cînd veți conștientiza greșeala voastră. Și da, vă voi ierta chiar dacă M-ați rănit foarte tare.“

Rugați-vă pentru sufletele care sunt în păcat de moarte și poate nu vor avea șansa să caute mîntuire, Mesajul (313) din 12 ianuarie 2012

„Profețiile care au fost date umanității de către Dumnezeu, încă de la începutul timpurilor, au provocat teamă în inimile unora.

Totodată în alte părți au iscat hohote de rîs. Aceasta s-a întîmplat și înainte ca Noe să se apuce să construiască Arca. În timp ce unii au rîs de el, l-au batjocorit și l-au ridiculizat, alții, care s-au temut, au făcut ceea ce li s-a cerut. Au construit Arca pentru a se salva.

Aceia care au rîs, l-au batjocorit și respins pe Noe, au fost distruși.

Toate profețiile care provin de la Dumnezeu includ avertismente, pentru a determina omenirea să se pregătească pentru asemenea evenimente.

Doar pregătindu-vă sufletele puteți suporta chinul provocat de păcatele oamenilor, care vă stă înainte.“

Satana vă va convinge că mesajele Mele provin de la el, Mesajul (446) din 27 mai 2012

În Noul Meu Paradis ei vor avea trupuri nemuritoare perfecte. Cei de pe pămînt vor deveni nemuritori la a Doua Venire, într-o clipită.

Cînd trîmbița mesagerului Meu va răsuna, cei morți vor fi înviați, la fel și cei ale căror nume sunt în Cartea Vieții, ca să se bucure de Viața Veșnică în cei 1.000 de ani ai Noii Mele Împărății, promisă Mie de către Tatăl Meu. Se numește Noul Paradis, și tot ceea ce este muritor la sfîrșit nu va mai fi.

Veți fi uniți cu Mine, Isus al vostru.

Moartea nu va mai conta, deoarece nu va mai exista.

Acum, că vă aduc Darul salvării finale, trebuie să Mă ascultați.

Fiți cu băgare de seamă și încurajați-i pe cei care astăzi, la fel cum făceau cei din zilele lui Noe, sunt acaparați de viețile lor pline de aspirații spre distracții, astfel că sunt atît de nesăbuiți, încît ignoră semnele. Nu lăsați să se întîmple la fel ca pe timpul lui Noe, cînd ei au fost înspăimîntați și spulberați de potopul ce a venit. Nu lăsați ca de această dată să se întîmple la fel.“

Cei care vor supraviețui la sfîrșitul timpurilor nu vor avea o moarte fizică, Mesajul (587) din 15 octombrie 2012

„Ticăloșia prezentă în lume este la un nivel nemaivăzut din zilele lui Noe și este ca o rețea invizibilă care acoperă Pămîntul. Ea este atît de letală încît foarte puțini înțeleg cu adevărat cît de sofisticată este. Însă aveți grijă, acest plan – ale cărui elemente vor fi prezentate lumii de către cei care spun că ei reprezintă Bisericile Mele pe Pămînt – va fi adus înaintea voastră și se vor aștepta ca să-l acceptați. Atunci vi se va cere să-l înghițiți și nu vi se va da de ales. Ceea ce vi se va cere să faceți, dincolo de toate denaturările, este să Mă negați pe Mine, Isus Cristos.“

Ticăloșia prezentă în lume este la un nivel nemaivăzut din zilele lui Noe, Mesajul (866) din 1 august 2013

Să nu uiți niciodată că satana nu va înceta să chinuiască această misiune și pe altele, care sunt autentice pentru că vin de la Dumnezeu. Misiunile autentice pe care le binecuvîntez astăzi și acelea pe care le-am binecuvîntat de-a lungul secolelor au suferit întotdeauna din cauza opoziției.

Numai misiunile care vin cu adevărat de la Dumnezeu atrag o astfel de ură. Numai profeții adevărați atrag ura. Moise, Ilie, Noe și Ioan Botezătorul, și alții ca ei, au atras ura, din cauza influenței satanei asupra sufletelor slabe. Numai Eu, Isus Cristos, unul dintre sutele de profeți ce existau în Timpul Meu pe Pămînt, am atras acel gen de ură care a fost revărsată asupra Mea. Și acum numai tu, ultimul Meu profet, vei atrage o ură de așa o intensitate cum nu s-a mai văzut de mult timp, deși și alții, ca și tine, au suferit în vremurile recente.

Fiecare cuvînt pe care îl rostești în această Misiune vine de la Mine. Fiecare acțiune pe care o faci vine de la Mine, Mesajul (1025) din 17 ianuarie 2014

„A venit cu adevărat timpul ca Adevărul să fie întors pe dos și prezentat ca fiind o minciună. Cuvîntul va fi acum considerat de majoritatea ca fiind rodul închipuirii – o minciună. Totuși, Legile lui Dumnezeu sunt greu de ignorat, dar așa se va întîmpla – cei care conduc națiunile voastre, cînd vor fi întrebați despre faptele lor nelegiuite, vor declara că Cuvîntul lui Dumnezeu este imperfect și învechit.

Pentru a se asigura că nelegiuirea sa este acceptată, viclenia diavolului a făcut ca fiecare act și faptă morală să fie declarate ca fiind inumane și împotriva libertăților civile. Însă cei binecuvîntați cu Darul Duhului Sfînt vor fi în continuare capabili să facă diferența între bine și rău. Niciodată pînă acum, de pe vremea lui Noe încoace, lumea nu a mai fost cuprinsă de o asemenea înșelăciune. Nicicînd n-a păcătuit omul așa cum o face acum. Și, ca și în zilele lui Noe, obsesia omului pentru sine a atins asemenea culmi încît el crede că are putere asupra destinului său, atît de mare a ajuns narcisismul lui.

Astăzi, păcatul e îmbrățișat cu plăcere și promovat ca fiind un drept civil, și prin urmare se așteaptă de la voi să-l respectați. Dacă nu arătați respect față de actele păcătoase, atunci v-ați putea trezi că ați comis un delict. Delictul vostru va fi cel de a susține Cuvîntul lui Dumnezeu, și pentru asta veți avea de suferit.“

Apărați Cuvîntul Meu. Vorbiți despre Cuvîntul Meu, Mesajul (1301) din 28 decembrie 2014

 Surse: http://www.slideshare.net/gflorentina/tabele-cronologice-harti-si-diagrame-biblice

http://profetieavertisment.ro/mesaje/

http://livres-mystiques.com/partieTEXTES/CatherineEm/Alliance.html

Copyright © 2013-2015 Revelații ale cerului

 

Giulgiul Mîntuitorului

SINDONE

În această primăvară, între 19 aprilie şi 24 iunie 2015, în Catedrala „Sfîntul Ioan Botezătorul“ din Torino este expus Sfîntul Giulgiu, pînza de in în care a fost înfăşurat trupul Mîntuitorului. Aflat de trei secole în custodia Domului, el reprezintă piesa arheologică cea mai studiată din lume, autenticitatea lui fiind mereu pusă la îndoială.

Credincioşii creştini îl consideră o relicvă, în timp ce o parte a opiniei publice consideră că este vorba despre un artefact (produs artificial sau accidental întâlnit în observarea și experi­mentarea unui fenomen natural).

Descrierea giulgiului ca relicvă o descoperim în meditaţiile Fericitei Anne Catherine Emmerich despre patimile Mîntuitorului, în capitolul LI „Îmbălsămarea trupului lui Isus“.

„În cele din urmă, au pus trupul lui Isus în giulgiul cel mare, lung de cinci metri, pe care Iosif din Arimateea îl cumpărase şi l-au înfăşurat în el. Trupul era aşezat pe diagonala giulgiului astfel încît un colţ al giulgiului a fost ridicat de la picioare pînă la piept, iar celălalt a fost tras peste cap şi peste umeri, în timp ce celelalte două capete au fost înfăşurate de două ori în jurul corpului.

Sfînta Fecioară, celelalte sfinte şi bărbaţii erau cu toţii îngenuncheaţi în jurul trupului lui Isus pentru a-şi lua rămas bun de El, cînd s-a petrecut un miracol tulburător. Urma trupului sfînt al lui Isus, cu toate rănile lui, a apărut pe ţesătura ce-l acoperea ca şi cum ar fi binevoit să le lase o imagine a lui prin toate voalurile cu care era înfăşurat, pentru a le mulţumi pentru grija și dragostea ce i-o arătaseră. Plini de lacrimi au îmbrăţişat minunatul trup şi plini de pioşenie au sărutat frumoasa urmă pe care o lăsase. Şi mai mare le-a fost uimirea cînd au ridicat giulgiul cu care era acoperit şi au văzut că toate fîşiile în care era înfăşurat trupul rămăseseră albe ca la început şi că numai giulgiul de deasupra fusese impregnat cu forma aceea minunată. Nu era un semn făcut de rănile sîngerînde, de vreme ce trupul era învelit şi înfăşurat în pînză şi mirodenii, ci era un portret supranatural care era o mărturie a puterii creative statornicite în trupul lui Isus. Am văzut multe lucruri legate de istoria acestui giulgiu, dar nu aş putea să le descriu într-o manieră coerentă. După Înviere, giulgiul a rămas în posesia prietenilor lui Isus, dar de două ori a căzut în mîinile fariseilor, iar mai tîrziu a fost venerat în mai multe locuri. L-am văzut într-un oraş din Asia, în posesia unor creştini care nu erau catolici. Am uitat numele oraşului care era situat într-o provincie aproape de ţara celor Trei Regi.“

(Din meditaţiile Annei Catherine Emmerich, Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, Eikon, Cluj-Napoca, 2004, pp.231-232)

giulgiul-din-Torino

În anul 2012, în mesajul din 19 iulie adresat Mariei Îndurării Divine, Mîntuitorul i-a confirmat autenticitatea giulgiului.

„Fiica Mea preaiubită, este în curs de desfășurare un mare plan de inducere în eroare a copiilor lui Dumnezeu, pentru a distruge dovezile existenței Mele.

În curînd mulți se vor ivi, deghizați în slujitori sfințiți devotați Mie, pentru a încerca să distrugă credința în Mine, iubitul vostru Isus.

Ei vor începe prin a pune sub semnul întrebării nașterea Mea, puritatea Mamei Mele și Învierea Mea din morți.

Vor demoniza toate aceste lucruri ca fiind false și vor prezenta ceea ce ei numesc dovezi, pentru a se asigura că se vor îndoi cît mai mulți creștini asupra Vieții Mele pe pămînt.

Aceștia vor fabrica minciuni despre Răstignirea Mea și vor face afirmații despre moralitatea Mea.

Apoi, vor începe să atace relicvele (moaștele), punîndu-le la îndoială și încercînd a le prezenta ca fiind nimic mai mult decît superstiție în mintea creștinilor.

Apoi, există Giulgiul din Torino, pînza care a acoperit trupul Meu mort în mormînt. În cele din urmă ei vor refuza autenticitatea lui și vor promova minciuni.

Vor spune că brațele Mele sunt prea lungi și vor pune sub semnul întrebării și acest aspect. Totuși ei nu vor reuși să înțeleagă tortura Trupului Meu pe care a trebuit să o îndur în timpul Răstignirii Mele. Brațele Mele s-au dislocat în timpul Răstignirii și ca atare, imaginea de pe Giulgiul din Torino arată acest lucru.

Apoi, vor încerca să dovedească faptul că Învierea nu a avut loc niciodată. Vor răspîndi tot felul de minciuni în disperarea de a șterge toate urmele referitoare la Mine.

Surse: http://www.sacrasindone.org/2015-la-prossima-ostensione-della-sacra-sindone/

http://profetieavertisment.ro/mesaje/500/bratele-mele-au-fost-dislocate-in-timpul-rastignirii-mele-si-ca-atare-imaginea-de-pe-giulgiul-din-torino-arata-asta/

Copyright © 2013-2015 Revelații ale cerului