Arhive blog

Manipularea burselor

Stock MarketTrends

 

Prăbușirea spectaculoasă a bursei din Shanghai a fost prezentată opiniei publice ca rezultat al unui „mecanism de piață“ spontan, declanșat de slăbirea economiei Chinei.

Publicațiile occidentale ca Wall Street Journal, Financial Times, Bloomberg, etc. au reluat această opinie conform căreia degringolada cursurilor acțiunilor chineze s-a datorat „incertitudinii“, ca răspuns la datele recente „lăsînd să se prevadă o încetinire a celei de-a doua economii ca importanță din lume.“

Această interpretare este eronată și deformează modul de funcționare a piețelor financiare, care fac obiectul operațiunilor de natură speculativă. Spre exemplu un declin al indicelui Dow Jones poate să se producă în mai multe feluri, mai ales prin vînzarea la vedere, mizînd pe o anumită scădere pe piața opțiunilor.

Megabăncile manipulează piețele financiare. Instituțiile financiare foarte puternice ca JP Morgan Chase, HSBC, Goldman Sachs și Citigroup, precum și fondurile speculative care le sînt afiliate, au capacitatea de „a împinge în sus“ piața bursieră și apoi de a o„trage în jos“.Aceasta le permite să obțină cîștiguri enorme, atît în momentul creșterii cursurilor cît și atunci cînd piața este în scădere. Această modalitate de a proceda se aplică și piețelor de petrol, de metale și produse de bază.

Este vorba de fraudă financiară pe care vechiul și inițiatul Wall Street și subsecretara Departamentului Locuinței și Dezvoltării Urbane a SUA o califică ca „operațiune de pump and dump“ care constă în „umflarea artificială a cursului unei acțiuni sau a unei alte valori mobiliare făcîndu-i promovare, pentru a fi vîndută la un preț ridicat“, făcînd apoi mai mult profit în scădere prin vînzarea la vedere. „Această practică este ilegală în virtutea legilor privind valorile mobiliare, dar este extrem de răspîndită.“ (Stephen Lendman, Manipulation: How Financial Markets Really Work, Global Research, 20 mars 2009).

În cursul ultimului an, indicele compozit SSE din Shanghai a trecut de la 2.209 puncte în data de 27 august 2014 la 5.166 puncte în 21 iunie 2015 (o urcare de 140%), apoi a căzut mai mult de 30% în decurs de două săptămîni, pentru a atinge 3.507 puncte în 8 iulie. (Indicele compozit SSE este indicele bursier cel mai folosit pentru reflectarea performanței bursei din Shanghai. Indicii cei mai cunoscuți sînt SSE 50 și SSE 180 care grupează respectiv 50 și 180 cele mai mari îmtreprinderi din China.-n.t.)

Cursurile au căzut din nou începînd cu 19 august, în săptămîna care a urmat exploziei din Tianjin (12 august 2015) culminînd cu lunea neagră din 24 august (scădere spectaculoasă de 7,63 într-o singură zi).

Explozia din Tianjin a contribuit la exacerbarea acestei „incertitudini“ în privința pieței chineze a acțiunilor?

Evoluția indicelui SSE în cursul acestei perioade de un an nu are nimic de a face cu forțele spontane ale pieței sau cu criteriile de măsurare a economiei reale. Ea prezintă toate aparențele unui asalt speculativ elaborat cu grijă, constînd într-o împingere în sus urmată de o antrenare în jos.

Ca urmare a prăbușirii bursei din 21 iunie, autoritățile chineze au efectuat o anchetă privind posibilitatea manipulării pieței.

Persoana desemnată în acest scop a precizat, în raportul său din 3 iulie, că a verificat dacă părțile au făcut vînzări neadaptate de produse financiare.(…)

Comisia chineză de reglementare a valorilor mobiliare a indicat la rîndul ei că ancheta se bazează pe rapoarte de mișcări anormale pe piața bursieră și pe piața contractelor la termen.

Anumite rapoarte i-au acuzat pe investitorii străini de a fi tras prețurile în jos vînzînd acțiunile la vedere pe piețele bursiere pariind astfel pe căderea cursurilor.

În aceste condiții întreaga afacere criminală urma să fie transferată organelor de poliție chineze.

Agenția Reuters, citînd surse anonime, a raportat că Bursa chineză a contractelor la termen și a opțiunilor (CFFEX) a suspendat pentru o lună 19 conturi din cauza vînzării la vedere.

Consensul mediatic (precum și declarațiile autorităților chineze) era că actorii financiari chinezi și nu bănci străine ar fi în spatele acestei manipulări a pieței bursiere: „Investitorii străini au un acces limitat la piețele chineze“. Conform publicației Global Times, manipularea pieței nu provine din surse străine.

Această analiză nu ține cont de faptul că marii actori financiari ca Goldman Sachs, JP Morgan Chase, HSBC și alții sînt foarte activi în China, negociind din Shanghai prin intermediul mandatarilor financiari chinezi, parteneri în companii mixte (joint venture).

În plus, aceste instituții financiare occidentale sînt binecunoscute pentru rolul lor determinant în manipularea piețelor bursiere și a piețelor de schimb.

În urma unei anchete internaționale desfășurate pe parcursul unui an, verificatorii au amendat șase mari bănci cu 4,3 miliarde de dolari, deoarece ele nu i-au împiedicat pe curtieri în încercarea lor de a manipula piața de schimb.

Instituțiile financiare HSBC Holding Plc, Royal Bank of Scotland Group Plc, JP Morgan Chase & Co, Citigroup Inc, UBS AG și Bank of America au fost toate amendate ca urmare a acestei anchete. Curtierii au utilizat nume fictive pentru a-i identifica pe clienți și au făcut schimb de informații în saloane de clavardage (conversație în timp real pe internet-n.t.) utilizînd pseudonime ca „jucătorii“, „cei trei mușchetari“ și „o echipă, un vis“. Cei care nu au participat au fost denigrați, iar brokerii au utilizat un limbaj obscen, felicitîndu-se pentru cîștigurile rapide făcute grație escrocheriilor lor, după cum au afirmat autoritățile (Reuters, 11 noiembrie 2014)

Printre marile instituții financiare, Goldman Sachs se distinge, din 2014, prin negocierile din Shanghai în virtutea unei înțelegeri de joint venture cu Beijing Gao Hua Securities Company.

Golman Sachs este recunoscută de asemenea prin utilizarea așa-ziselor „programe de tranzacții de înaltă frecvență“ pe piețele financiare.

„Piețele pot fi manipulate cu ajutorul ordinatoarelor utilizînd programe de tranzacții de înaltă frecvență (HFT) care constituie actualmente 70% din volumul tranzacțiilor. Golman Sachs este campionul incontestabil al acestei noi tehnici de joc“ (Ellen Brown Stock Market Collapse: More Goldman Market Rigging, Global Research, 8 mai 2010).

Un alt factor care facilitează operațiile speculative la bursa din Shanghai a fost integrarea piețelor bursiere din Hong Kong și Shanghai în 2014, calificată ca „tren direct“ sau „Stock Connect“. Procedura permite străinilor să cumpere din Hong Kong acțiuni chineze de categoria A listate la bursa din Shanghai, cu „restricții limitate“ ceea ce echivalează de fapt cu un acces total la piața de acțiuni chineze.

Aceste fluctuații în urcare și coborîre pe care le cunoaște bursa din Shanghai se traduc prin dispariția a miliarde de dolari din fondurile statului chinez acordate de Banca Populară a Chinei pentru susținerea pieței bursiere din Shanghai. Dar unde merg acești bani? Cine profită de aceste tranzacții estimate la mai multe miliarde de dolari?

Ca răspuns la răspuns prăbușirea titlurilor din luna august, Banca Populară a Chinei „a oferit 150 de miliarde de yuani (23,43 miliarde de dolari) răscumpărare de tiluri, care este o formă de împrumuturi pe termen scurt destinată creditorilor comerciali“. Aceștia sînt bani risipiți, deoarece nu antrenează nici o răsturnare de tendință la bursa din Shanghai.

Copyright© 2013-2015 Revelații ale cerului

Reclame