Arhive blog

Devalizarea României

nature-landscape-phortography-alex-robciuc-romania-fb__700

                După 1989 a început fenomenul de dezintegrare a Romaniei ca stat. În condiții de pace, economia țării a fost distrusă aproape în totalitate, iar acest fapt ar putea constitui un adevărat studiu de caz  în materie. Lovitura de grație a venit o dată cu intrarea în Uniunea Europeană și pierderea suveranității, care în noile condiții a devenit un principiu superfluu.

Instituțiile statului au fost discreditate în mod deliberat și continuu , bogățiile solului și subsolului au fost jefuite atît din interior cît și din exterior.

Controverse s-au iscat și în privința rezervelor de aur ale țării: care este mărimea lor și unde se află?

Am aflat astfel, conform datelor băncii centrale, că la 31 august 2016 rezerva de aur a țării era de 103,7 tone, mai mult de jumătate (circa 60 de tone) fiind depozitată în afara granițelor țării, în principal la Londra la Banca Reglementelor Internaționale.

„Mugur Isărescu a reafirmat în 2010 faptul că tezaurul Bancii Naționale există integral, dorind astfel să combată zvonurile apărute în media potrivit cărora Tezaurul a fost scos din țară.

«Eu înțeleg că oamenii se mai îndoiesc uneori și că nu cred întotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum că BNR ar fi scos Tezaurul din România sunt extrem de periculoase.

Sigur că o parte din aur îl ținem la Banca Reglementelor Internaționale, dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din țară.

Din păcate, spațiul este foarte mic acolo, iar grupurile care pot intra sunt de maxim 10-15 persoane» a spus Isărescu, care a mai precizat că aurul există.

«Tezaurul este acolo pentru a avea încredere într-o țară și în moneda națională» a mai explicat guvernatorul.

Cine a aprobat aceste operațiuni de depozitare, a rezervelor de aur și valutare, în străinătate?

«Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios.

De cîte ori am trecut peste 100 de tone, România a păţit ceva. De data asta să rămînem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone.»– Mugur Isărescu, 2013

Acesta a distribuit în grabă o broşură justificativă, în care arăta că «păstrarea» şi «menţinerea» valutelor şi a aurului în afara ţării sunt o «practică internaţională».

Iniţial, Isărescu a dezminţit că aurul şi valuta ar fi fost scoase din ţară, dar informaţiile proveneau la generalul Dan Gheorghe – care funcţiona în zona Serviciilor Secrete româneşti şi atunci, era director general adjunct al Aeroportului Otopeni – şi arătau riguros datele scoaterii valorilor din ţară cu avioanele, inclusiv documentele emise în acest scop.

Firma HCS Transporturi Speciale, prin care operează Banca Naţională a României pentru scoaterea tezaurului din ţară, este deţinută de un asociat al tatălui lui Isărescu, Heinrich Schorsch, firma fiind o sucursală a firmei Handels Contor Schorsch GmSH din Germania.

Interesîndu-se de semnificaţia unui document ce îi intrase în posesie şi care se referea la scoaterea de către BNR, în ziua de 25 martie 2002, prin Aeroportul Otopeni, a 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania, declara peste o lună:

«întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu mi-a răspuns, printr-un prieten comun, că, trimestrial, sunt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri… în vreme ce se ştie de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale!?

Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hîrtie cu privire la revenirea lui în România?».

Cînd, în 2010, lui Isărescu i se reproşa din nou că scoate tezaurul din ţară, o idee trăznită i-a trecut prin cap.

A expus mai multe lingouri şi monede de aur în cîteva vitrine piramidale, ce închipuiau o piramidă așa cum apare pe bancnota de un dolar), postate într-o cameră foarte mică, în care nu încap mai mult de cinci persoane, numită însă «sala Tezaurului» şi situată în subsolurile clădirii vechi a Băncii Naţionale a României, din strada Lipscani.

«Am chemat circa 20 de şefi de publicaţii şi i-am dus în sala cu Tezaurul, lăsîndu-i să îl atingă fizic şi să spună „Este!”, ca în poezia aceea. Eu înţeleg că oamenii se mai îndoiesc uneori şi că nu cred întotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum că BNR ar fi scos Tezaurul din România sunt extrem de periculoase» spunea Isărescu atunci.

De fapt, în rapoartele BNR, tezaurul de aur al României figurează ca «activ extern», deşi nu există nici o obligaţie asumată a ţării, sau a vreunui alt stat european, de a-şi ţine aurul în bănci străine.

În acte – constata un ziar chiar atunci, în 12 iulie 2010 -, rezerva de aur a României are 103,7 tone!

În acelaşi timp, partea tezaurului care a rămas în România încape într-o singură camera din subsolul BNR.

Peste 100 de tone de aur necesită un depozit de dimensiuni mult mai mari decît o singură cameră. Atît actele contabile ale BNR, cît şi relatările jurnaliştilor care au fost invitaţi de Isărescu să certifice faptul că Tezaurul a rămas în România, de fapt confirmă presupunerea că în România nu a rămas decît o parte microscopică din rezerva de aur”. (Sursa: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/26/un-secret-al-bancii-nationale-a-romaniei-s-a-aflat-abia-acum)

În anul 2006 Mugur Isărescu a semnat o decizie prin care BNR nu mai primește dobîndă pentru aurul păstrat la Londra, în schimb polonezii și bulgarii primesc, după cum rezultă din rapoartele anuale ale băncilor lor centrale. Conform afirmațiilor lui Lucian Isar, în perioada 2006-2016 România a pierdut din această cauză aproximativ 500 de milioane de dolari, sumă care, dacă ar fi fost la dispoziția statului, ar fi putut contribui la reducerea cu 4 miliarde de euro a celebrului împrumut de 20 de miliarde, despre care nici acum nu știm unde, cum și cînd a fost utilizat, sau dacă a fost utilizat.

În ultimul secol am pierdut Tezaurul de la Moscova, am șters datoriile Libiei și Iraqului și cu aceeași nonșalanță renunțăm la dobînda pentru aur, ba mai mult plătim pentru depozitarea lui.

 

Copyright© 2013-2016 Revelații ale cerului