Category Archives: Jeanne le Royer

Jeanne le Royer– De la Revoluția franceză la căderea lui Anticrist (II)

Domnia lui Anticrist

„Cu cîţiva ani înainte de venirea marelui meu duşman, satana va face să apară falşi profeţi, care îl vor anunţa pe Anticrist ca fiind adevăratul mesia promis şi care vor proceda în aşa fel încît să distrugă toate valorile Catolicismului…Şi eu, adăugă el, voi face să profețească copiii şi bătrînii.

Cu cît se va apropia mai mult domnia lui Anticrist, cu atît mai mult erorile satanei vor fi răspîndite peste tot pămîntul, mai mult, adepții săi își vor da toată silința pentru a-i face să cadă pe credincioşi în plasele sale…

Pentru a copia cu dificultate Instituţiile Sfinte ale Bisericii, duşmanii religiei vor înființa ordine de pretinse călugăriţe, care vor face votul de castitate şi care vor contribui efectiv la acțiunea distrugătoare a satanei.

La rîndul său, el va dărui acestor femei o frumuseţe remarcabilă; va face lucruri minunate prin intermediul lor, astfel încît, toate privirile să fie fixate asupra lor; din această cauză aceste «vestale virgine» vor fi considerate un fel de divinităţi. «Vestalele satanei» vor fi în admirația tuturor prin etalarea de extaze, preziceri, revelaţii ale unor chestiuni oculte.

Nu se va auzi vorbindu-se decît despre aceste lucruri uimitoare şi de cele ale acelor falşi învățați care, la rîndul lor, se vor strădui să neliniștească populația cu evenimente uimitoare în care diavolul va juca un mare rol.

Aceşti pretinși sfinţi, aceşti binefăcători atît de onoraţi vor avea adunări nocturne cu pseudocălugăriţele, care făcuseră votul castităţii. Una dintre aceste «vestale virgine» ale satanei îl va naşte pe însuşi Anticrist, care va avea probabil ca tată pe unul din şefii principali ai acestor reuniuni nocturne.“

Demonii vor pune în legea lor ideea absurdă care neagă Întruparea Cuvîntului lui Dumnezeu făcut om în sînul Fecioarei Maria. (subl.ns.) Ei vor cere să se desființeze complet acest admirabil mister.“

„Această Lege va fi aprobată de către toți complicii lor, dar nu se va răspîndi decît cu cîțiva ani înaintea venirii lui Anticrist. Văd în Dumnezeu că preoții vor fi uimiți de o asemenea schimbare…“ 

„În acest timp, preoţii Domnului, mai luminaţi de către Spiritul Sfînt, vor fi cuprinşi de teamă în fața nesiguranței modului în care aceasta se va schimba…“

„Oh, Doamne! În ce agitaţie văd Sfînta Biserică cînd îşi va da seama, dintr-o dată, de progresele acestor nelegiuiţi…

Niciodată o erezie nu va fi fost atît de nefastă!“

„În Biserică, va fi vărsat mult sînge pentru apărarea acestui adevăr. Adepţii demonului, adică ticăloşii nu vor vrea să-i tolereze nici pe preoţi, nici Sfîntul Sacrificiu, nici altarele. Ei vor vrea să nu mai existe nici un semn de credinţă; ei nu vor mai suporta nici chiar simplul semn al crucii din partea unui creştin.“

„Aceşti ticăloşi vor avea altarele lor şi templele lor unde preoţii lor vor încerca să imite ceremoniile adevăratei religii. Ei vor falsifica sacramentele.(subl.ns) Deci,  religia lor, nefiind fondată decît pe plăcerea simţurilor, ei vor dispreţui  în sinea lor viaţa plină de chinuri, mortificarea şi suferinţele. Aceşti şarlatani abili se vor folosi de viclenii, pentru a-i seduce pe oamenii simpli; ei îi vor înșela. Aceasta se va manifesta în curînd prin dispreţul sincer pe care-l vor avea pentru credinţa şi morala Evangheliei.

Ei vor sfîrşi prin a înţelege că sînt descoperiţi, deoarece nu se va mai vrea să se recurgă la ministerul lor, nici chiar să se comunice cu ei. Îşi vor pierde în curînd onoarea şi reputaţia în fața întregii lumi. Oamenii de rînd, în loc să-i cinstească îi vor fugări cu un dispreţ de netăgăduit. Cînd se vor vedea descoperiţi, se vor sfătui cu şefii lor ascunşi în cel mai faimos oraş, cu cei care sînt autorii credinţei lor şi legislatorii lor. Vor face o nefastă adunare. Acolo, prin efectul harului, unii se vor ţine de o parte şi îşi vor spune între ei: «Să nu mai pierdem timpul; să plecăm acum şi să nu mai ascultăm de aceştia.» Ei le vor spune ticăloşilor: «Nu mai sîntem ai voştri; revenim la Biserică cu inima sinceră şi căită.»

Ei vor fugi în mare viteză, de frică să nu fie opriţi de către acoliţii satanei. Deveniţi pocăiţi, vor deveni credincioşi harului şi Dumnezeu îi va proteja. Nu se vor teme să facă cunoscut, chiar şi în public ceea ce erau înainte. Vor fi primiţi cu îndurare de către Biserică. Ca predicatorii care predică pe şoptite, ei vor merge şi vor instrui rudele lor, prietenii lor şi pe toţi cei care îi vor ști a fi căzut în propria lor ipocrizie. Prin aceste acţiuni, se vor vedea în toate părţile convertiri admirabile.“

„Cei răi complotează împotriva Bisericii mele, dar conform deciziilor dreptăţii mele, ei vor pieri şi legile lor profanatoare vor fi abrogate. Da…ei vor pieri; aceasta s-a decis; sentinţa este pronunţată!

Cu braţul meu puternic, îi voi azvîrli asemenea trăznetului în fundul abisului, unde ei vor cădea atît de repede şi cu atîta violenţă ca Lucifer şi acoliţii lui.“

Disperaţi, ticăloşii vor face apel la satana, care, în adunarea lor, le va spune: „Să nu mai pierdem timpul. De fapt, vreau să vă fac să triumfaţi. Vreau să ruinez toate naţiunile care vă sînt împotrivă. Vreau să vă fac stăpîni ai universului. Veţi fi adoraţi ca nişte dumnezei, acoperiţi de aur şi argint într-o cantitate la fel de mare ca nisipul mării.“

„Vă voi dărui un şef care va fi puternic în fapte şi în cuvînt, un şef care va stăpîni toate ştiinţele în cel mai înalt grad. Nu va avea zece ani şi va fi deja mai puternic şi mai învăţat decît voi…

Dar nu va acţiona în plenitudinea forţei sale decît la vîrsta de treizeci de ani.

Voi face din el  un dumnezeu care va fi adorat asemenea lui Mesia cel aşteptat.

Încă din copilărie, îl veţi recunoaşte drept regele vostru…“

Satana le va spune ticăloşilor: „Necredincioşi patriei voastre şi legii voastre, iată ce sînteţi voi… şi cîte cuceriri  fac în fiecare zi pentru voi! În ciuda acestui lucru voi îmi sînteţi necredincioşi şi ingraţi. Vreau, ca stăpîn,  şi pretind ca voi să-mi daţi semnătura voastră. Aceasta va fi dovada că, de acum înainte vă angajaţi să vă sacrificaţi toţi pentru mine, în timp şi în veşnicie, să mă slujiţi cu fidelitate şi fără rezerve, să-mi cîştigaţi supuşi.“

„Vom face un contract prin care demonul se obligă să-şi ţină promisiunile.“

„Fiecare, va spune  satana, să vină să-şi pună semnătura pe contract şi să se angajeze, prin jurămînt, să-mi fie credincios pînă la moarte!“

„Şi aceşti nenorociţi, nebuni de bucurie, încîntaţi de promisiunile demonului, fermecaţi de iluziile pe care spiritele minciunii le vor crea în imaginaţia lor, aceşti nenorociţi vor semna…de bunăvoie şi cu plăcere. Ei vor ajunge chiar să spună : « Dacă am avea o mie de vieţi, le-am sacrifica pentru voi!»

Seducătorul va răspunde: „Nu aveţi nicidecum o mie de vieţi…Vreau numai ca voi să renunţaţi la toate preceptele pe care pretinsul Fiu al celui Preaînalt le-a stabilit în Biserica sa. Vreau ca aceia dintre voi care au fost botezaţi să renunţe la botezul lor…Trebuie ca voi să-l urîţi la fel ca mine pe acest presupus Dumnezeu, de acum înainte să mă veneraţi printr-un cult de adorare şi iubire: acest cult care se impune de la sine şi pe care-l merit mai mult şi pe drept cuvînt. Vă voi dărui totul din belşug.“

Se va decide ca această nenorocită lege să fie pusă în aplicare…

Ea conţine atîtea blasfemii, imprecaţii şi ticăloşii  împotriva adorabilului nostru Mîntuitor, încît Sora nu a îndrăznit să dea detalii…

Cei nelegiuiţi vor  îndemna  poporul să renunţe la acest Isus pe care-l vor califica ca fals profet. Dar se vor scurge mai mulţi ani înainte ca ei să recurgă la constrîngere prin intermediul trupelor diabolice de soldaţi.

Atunci va veni persecuţia supremă şi vor fi atîţia martiri cîţi au fost în primele secole ale bisericii.

Sora Nativităţii precizează: „Cînd complicii lui Anticrist vor începe să facă război, ei se vor afla aproape de Roma, unde vor triumfa…De ce sînt sigură, este faptul că Roma va pieri cu totul; Papa va suferi martiriul şi scaunul său va fi pregătit pentru Anticrist. Nu ştiu exact dacă aceasta se va face puţin înaintea lui, sau prin însuşi Anticrist cînd va intra în cursul victoriilor sale.

Anticrist va fi înconjurat de o legiune de demoni care, sub forma unor îngeri de lumină, vor veni să-l liguşească. În timpul triumfului său, Dumnezeu îl va trimite, în sprijinul bisericii sale, pe Sfîntul Mihail împreună cu armatele sale de îngeri. Arhanghelul va apărea el însuşi pentru a-i întări pe credincioşi în credinţă. Mîna sa îi va ascunde în refugii secrete, unde ei vor supravieţui pînă la sfîrşitul lumii.

Modalitatea cea mai înjositoare de tortură pe care o vor aplica martirilor, va consta în reproducea tuturor împrejurărilor crucificării Învăţătorului lor, în ura şi dispreţul dureroasei sale Patimi.

Acest pămînt va deveni un loc oribil, acoperit de un întuneric dens, în care se vor refugia spectre hidoase.

Sărmanii creştini care se vor lăsa surprinşi şi care vor fi semnat această lege blestemată, vor fi consternaţi şi vor fugi înspăimîntaţi dintr-o parte în alta.

Dar, în momentul căderii lui Anticrist şi a complicilor săi în străfundul abisului, Dumnezeu va cruţa un anumit număr din duşmanii săi: cei care vor fi fost cel mai puţin criminali. El le va permite ca ei să cadă alături de abisul de foc.

Harul lui Dumnezeu va veni să-i caute pe cei care vor vrea să-l primească. El se va oferi acelora care au căzut alături de abis. Două treimi vor fi înghiţite de infern. Cea mai mare parte a treimii va trece la Domnul.“

Triumful Bisericii şi generaţia sfîntă

Sora Nativităţii vede că după catastrofa ultimilor ani, Sfînta Biserică va supravieţui pe pămînt, într-o mare pace şi într-o profundă stare de calm.

Biserica nu va fi nicidecum distrusă.

Păcătoşii care vor păstra cîteva rămăşiţe de credinţă vor simţi că harul va renaşte în inimile lor. Ei se vor converti  în totalitate la Dumnezeu. Ei vor fi atît de trişti de păcatele lor, încît mulţi vor muri de durere. Ei vor fi toţi sfinţi şi adunarea credincioşilor va răsuna de rugăciuni fierbinţi de mulţumire.

Ea anunţă de asemenea că vor intra în interiorul Bisericii popoare care nu primiseră botezul şi care nu-l cunoscuseră niciodată pe adevăratul Dumnezeu. Ele îşi vor recunoaşte  deschis lipsa lor de credinţă.

Copiii Bisericii, legaţi între ei prin caritate, vor forma un fel de republică: cea mai perfectă cum nu s-a văzut niciodată pe pămînt.

Nu vor exista nici legi civile, nici jurisdicţie, nici poliţie care este din afară: nu se va cunoaşte decît autoritatea lui Dumnezeu. Fiecare va urma Legea Sfîntă, ca principiu de conştiinţă şi iubire, fără a se îndepărta cîtuşi de puţin de ea. Aceasta va fi adevărata teocraţie; aşa cum ar fi fost singurul guvern al lumii, dacă omul n-ar fi păcătuit deloc. Bunurile vor fi în comun, fără deosebire între al meu şi al tău; în acest mod Biserica primară nu a fost decît o schiţare a acesteia.

„Astfel va fi, spune sfînta călugăriţă, noua patrie a copiilor lui Dumnezeu, în comparaţie cu restul lumii. Ne vom bucura de alte avantaje ale acestui loc atît de agreabil, în interiorul strîmt al acestui nou pămînt Gessen; în timp ce în interiorul altor ţări vecine sau îndepărtate, nu se va vedea decît un haos oribil.“

Ea îi vede de asemenea pe credincioşi ocupaţi, mai întîi cu construirea de temple pentru a celebra acolo Sfintele Taine.

Însuși Dumnezeu le va furniza materialele pentru aceste biserici şi va indica maniera de a le folosi.

„Preoţii vor restabili frumosul oficiu al cultului, vor celebra, vor predica, vor instrui şi nu vor înceta de a pregăti inimile pentru întoarcerea lui Mesia; cu toate că nu pot să ştie timpul precis al celei de-a doua veniri.

După spusele lor, vom aştepta din zi în zi.

Pentru majoritatea credincioşilor cuminecarea va fi frecventă, chiar zilnică. Se va depăşi cu mult fervoarea Bisericii primare. Fiecare va lucra cumpătat, mai mult decît de nevoie, de o manieră moderată, cu singurul scop de a face să supravieţuiască un corp aproape ceresc şi pentru a întreţine o viaţă care se aşteaptă în fiecare zi să se sfîrşească.

Cea mai mare grijă a tuturor va fi aceea a cultului altarelor. Se vor auzi imnuri de bucurie şi niciodată cîntece profane cu accente lascive.“

C. Sixtina

Sfîrşitul unei lumi rele

„Soarele, devenit întunecat şi sumbru, se va opri din drumul său…Toate astrele cer  să fie purificate de crimele la care au fost martore printr-un fel de complicitate…; mai mult încă, pămîntul strigă răzbunare împotriva nerecunoştinţei păcătoşilor şi vrea să fie purificat de  nelegiuirile care l-au murdărit și care l-au transformat într- o scenă dezgustătoare …marea, focul, aerul şi toate elementele, totul ia un aer de răzbunare, pe care o cere dreptății divine împotriva păcătoşilor…

Numaidecît aud o voce atotputernică care spune:

«Da, iată momentul în care am să reînnoiesc totul…

Vreau să fac ceruri noi şi un pămînt nou şi aceasta se va face într-o clipită.»

Un foc extraordinar nemaivăzut ţîşnit din bolta cerească şi răspîndit în văzduh, coboară pe pămînt unde, într-un minut, a ars tot, a distrus tot, a purificat tot, fără să rămînă nici o singură urmă de murdărie.

Astfel, prin foc se va face această purificare substanţială, această admirabilă regenerare a elementelor întregii naturi, din care va rezulta un pămînt nou şi ceruri noi.“

Notă: Țara Gessen este un district al Egiptului antic pe care faraonul Akhenaton (cca 1355-1337 î.C) l-a dăruit lui Iacob și fiilor lui, la cererea lui IosifAstăzi se numește Toumilât și este străbătut de Canalul Suez.

Sursa: http://leraton-laveuretl-aigle.blogspirit.com/archive/2009/04/02/propheties-jeanne-le-royer.html

http://www.cosmovisions.com/histGessen.htm

Copyright © 2013-2015 Revelații ale cerului

Jeanne le Royer – De la Revoluţia franceză la căderea lui Anticrist (I)

 

    Sora Jeanne le Royer s-a născut la 23 ianuarie 1731 în satul Beaulot, aproape de Fougèresîn Bretania. A primit o educaţie elementară, ştiind doar să citească; era o fire puţin colerică, rebelă şi dificilă.

La vîrsta de15 ani şi-a pierdut tatăl, iar cîţiva ani mai tîrziu mama.

La 18 ani a intrat ca slujnică la Mănăstirea Clariselor Urbaniste din Fougères.

Couvent_des_Clarisses_Urbanistes_de_Fougères

În data de 8 iulie 1752, la 21 de ani, a devenit călugăriţă conversă, responsabilă cu treburile gospodăreşti, în cadrul aceleiaşi mănăstiri, luîndu-şi numele de Sora Nativităţii.

Încă din copilărie a beneficiat de viziuni, extaze şi revelaţii, unele mai importante decît altele.

Adesea a fost ispitită de diavol care a încercat s-o înspăimînte şi să o facă să-şi schimbe hotărîrea de a se consacra lui Dumnezeu.

Într-o zi, în capela mănăstirii i-a apărut Isus care i-a spus : „V-am ales încă din copilăria voastră să opriţi mulţimea păcătoşilor care, în fiecare zi, cad în infern. V-am încredinţat viziuni şi revelaţii ca să le publicaţi şi să le faceţi cunoscute Bisericii mele…

Timpul este scurt. Ce vă spun aici, fiica mea, va fi citit şi povestit pînă la sfîrşitul secolelor.“(subl.ns.)

Altă dată Isus i-a vorbit despre viclenia diavolului.

„Cîte nu foloseşte demonul ca să seducă sufletele? Mai întîi pentru a le menţine în indiferenţa lor şi lîncezeala lor spirituală le lasă să înţeleagă că timpul convertirii nu a venit încă; că pentru a învinge obişnuinţa patimilor lor, le trebuie un har biruitor pe care Dumnezeu îl va da cînd va considera necesar (…)

În plus, ele zac într-o stare de moarte, în ciuda remuşcărilor conştiinţei lor şi a tuturor eforturilor cerului pentru a le scoate din această situaţie: predici, lecturi, indicaţii, atitudini bune, totul este neglijat, dispreţuit, călcat în picioare.

Nici acolo nu este harul care-ţi trebuie, spune demonul (…)

Cîte suflete văd căzînd în infern datorită acestei speranţe în ora morţii!

Deoarece în loc să primească harurile extraordinare pe care s-au bazat fără dovezi, nu le primesc decît pe cele obişnuite, sau mai puţin, ele abuzează de acestea pînă la capăt şi mor cum au trăit. Spiritul lor se tulbură şi inima lor se împietreşte (…) Atunci demonul îşi schimbă limbajul şi pune în joc ultima sa baterie pentru asaltul final pe care-l dă…le face să considere păcatele lor de neiertat şi mîntuirea lor imposibilă. Ce moarte!“

Sora Nativității a povestit că Dumnezeu atribuie fiecărei persoane un înger bun care să o ajute pe calea binelui. Cum sufletul se uneşte cu trupul şi apoi se desparte de acesta.

După moarte, îngerul îl însoţeşte în faţa tribunalului lui Dumnezeu şi, conform vieţii sale, sufletul pleacă în cer sau în purgator. Dacă sufletul pleacă în purgator, îngerul său îl vizitează şi îl consolează.

Pentru sufletul condamnat este diferit. Îngerul văzînd că toate eforturile sale sînt inutile, se îndepărtează de acesta, îl urmează de departe, după care îl abandonează puterii demonilor.

Primii săi directori spirituali au încercat să o îndepărteze de această chemare extraordinară. În schimb, noul său confesor, abatele Genet sosit la mănăstire în 1790, a redactat un manuscris al revelaţiilor şi viziunilor pe care le-a avut Sora Nativităţii şi pe care ea însăși i le-a dictat.

Jeanne de Royer a prezis revoluţia franceză din 1789 şi a văzut moartea regelui Ludovic al XVI-lea, ucis ulterior prin ghilotinare, în 21 ianuarie 1793.

„Într-o zi cînd eram în rugăciune în faţa Sfîntului Sacrament, Domnul mă făcu să văd că regele va fi omorît. Îl rugai să nu permită aceasta. Rugăciunile mele fură prea slabe…“

Revoluţia l-a obligat pe abatele Genet să se refugieze în Anglia, unde a distribuit, fără prea mare succes, cόpii ale manuscrisului.

Sora Nativităţii a fost şi ea obligată să părăsească mănăstirea, locuind la fratele său şi apoi la un locuitor din Fougères care i-a oferit adăpost. Aici a murit în amiaza zilei de 15 august 1798; avea 67 de ani.

După moartea sorei, abatele Genet a revenit în Franţa şi a recuperat toate manuscrisele. A murit însă subit în 1817, iar scrierile au ajuns în mîna unui prieten de-al său, care le-a vîndut unui librar parizian şi care le-a editat în mai multe ediţii.

Revelaţiile Sorei Jeanne de Royer descriu evenimente şi personaje care  au avut şi au un puternic impact negativ asupra istoriei umanităţii ultimelor secole. Veridicitatea lor este acum confirmată de realitatea în care trăim.

Profeţii

„Dăruiesc lumii haruri noi de convertire. Viziunile şi revelaţiile sînt în acest scop. Cel care este sfînt să se sfinţească mai mult şi cel care este pur, să se purifice mai mult, fiindcă timpul este scurt.“

Sectele

„Ai vrea fiica mea, ca eu să înlătur toate scandalurile, toate cultele false, toate sectele care seamănă neîncredere în Biserica mea şi critică cu rea voinţă adevărul singurului cult pe care l-am instituit. La fel s-ar vrea ca eu să fac să înceteze păcatul, care este originea primordială şi mereu renăscîndă a tuturor dezordinilor, singurul rău din lume, singurul duşman al neamului omenesc şi al lui Dumnezeu însuşi.

Să ştii că în privinţa religiei, cît şi a moravurilor, omul trebuie să fie liber să aleagă între bine şi rău; altfel nu aş putea să-mi exersez nici bunătatea mea, nici dreptatea mea.

În sfîrşit, dacă omul n-ar fi liber în acţiunile sale, el n-ar putea nici să merite, nici să nu merite, în consecinţă pentru el n-ar fi nici o răsplată să spere, nici o pedeapsă să se teamă.

De altfel, o persoană cu totul lipsită de iniţiativă nu poate să-mi aducă un omagiu care să mă onoreze; cultul său nu ar fi niciodată demn de mine.

De altfel dacă n-ar fi decît o singură religie în toată lumea, ce merit ar avea ea să o urmeze, cînd nu ar avea nici o alegere de făcut şi nu ar putea să se comporte altfel?

Dacă oamenii nu ar fi liberi să păcătuiască, ce ar merita abţinîndu-se?

Eliberaţi de concupiscenţă şi de ispite, starea lor pe pămînt ar fi asemenea aceleia a Sfinţilor din Cer, o stare de dreptate şi nu de încercare şi în plus, o dreptate atît de puţin merituoasă, că ea ar fi de neacceptat. (…)

Urmînd legea mea veşnică, omul, stăpîn absolut pe el însuşi, trebuie să fie ispitit şi încercat pentru un timp. Numai în aceste condiţii ţin să fiu onorat de omagiul inimii sale şi al acţiunilor sale. L-am făcut deci stăpîn să aleagă şi să decidă în toate; de aceea am dat posibilitatea ca, în orice încălcare s-ar afla, pentru a spune astfel, faţă de precept, să nu existe decît un pas între nesupunere şi fidelitate.

Aceasta este lucrarea dreptăţii mele.

Dar ajunge bunătăţii mele de a-i fi dăruit omului toate mijloacele de a evita răul şi a practica binele; şi aceasta este ceea ce am făcut în privinţa tuturor.

Nici o creatură nu va fi pierdută decît din vina ei.“

Judecata ultimă

„Într-o zi cînd mă aflam în spirit pe o cîmpie întinsă, singură cu Dumnezeu singur, Isus Cristos mi-a apărut şi din vîrful unei movile mi-a arătat un soare frumos fixat într-un punct al orizontului. Mi-a spus cu un aer trist: «Imaginea lumii trece şi timpul ultimei mele veniri se apropie. Cînd soarele este la apus, se spune că ziua trece şi că vine noaptea.

În faţa mea toate secolele sînt o zi.

Apreciez deci intervalul de timp pe care trebuie să-l aibă lumea prin distanţa care îi mai rămîne soarelui de parcurs.»

Am observat cu atenţie şi am apreciat că nu i-ar mai rămîne soarelui decît circa două ore.“

La o întrebare a Sorei, Isus i-a răspuns:

„Nu uita, nu trebuie vorbit de o mie de ani pentru lume; nu mai sînt decît cîteva secole, în număr mic ca durată.“

„Apoi văzui“, adaugă Sora „că şi-a păstrat pentru sine cunoaşterea precisă a numărului şi nu fusei tentată să-l întreb mai mult despre acest subiect, [fiind] mulţumită să ştiu că pacea Bisericii şi restabilirea disciplinei sale trebuie să țină un timp atît de mare.“

„Judecata Generală este aproape şi Marea mea Zi soseşte. Vai, cîte nenorociri la venirea ei! Cîţi copii vor pieri înainte de a se naşte! Cîţi tineri de ambele sexe vor fi ucişi în mijlocul drumului lor. Sugarii vor pieri împreună cu mamele lor! Vai de păcătoşii care vor trăi încă în păcat fără să fi făcut penitenţă!“

„Vai! Vai! Vai de ultimul secol! Iată ce a binevoit Dumnezeu să mă facă să văd în Lumina Sa.

Începui să privesc în Lumina lui Dumnezeu, secolul care trebuie să înceapă în 1800; văzui prin această lumină că judecata nu era şi că acesta nu va fi ultimul secol.

Apreciai, prin mijlocirea aceleiaşi lumini, secolul din 1900 pînă spre sfîrşit, pentru a vedea cu certitudine dacă el va fi ultimul. Domnul nostru îmi făcu cunoscut şi în acelaşi timp mă puse la îndoială, dacă acesta va fi la sfîrşitul veacului din 1900 sau în al celui din 2000. Dar ceea ce am văzut, este că, dacă judecata s-ar întîmpla în veacul din 1900, ea n-ar veni decît spre sfîrşit şi dacă lumea trece de acest secol, cele două decade ale secolului din 2000 nu vor trece fără ca judecata să aibă loc (subl.ns) , aşa cum am văzut-o în Lumina lui Dumnezeu.“

„Înainte ca Anticrist să vină, lumea va fi lovită de războaie sîngeroase. Popoarele se vor ridica unele împotriva altora; naţiunile cînd unite, cînd divizate se vor lupta cînd de o parte cînd de alta. Armatele se vor bate cumplit şi vor umple pămîntul de crime şi masacre. Aceste războaie interne şi externe vor pricinui enorme sacrilegii, profanări, scandaluri, rele nesfîrşite.

Drepturile Sfintei Biserici vor fi uzurpate, ea va avea mari necazuri.“

„Văd pămîntul în diferite locuri zguduindu-se de zdruncinături înspăimîntătoare. Văd munţi despicîndu-se cu vuiet şi semănînd teroare în împrejurimi.

Vîrtejuri de flăcări, de fum, de sulf şi bitum vor transforma în cenuşă oraşe întregi.

Toate acestea trebuie să se întîmple înainte de a veni omul perdiţiei.(Anticrist)“

Ea vede de asemenea că, pe măsură ce ne vom apropia de sfîrşitul lumii, cu cît va creşte numărul fiilor perdiţiei, cu atît va scădea cel al celor aleşi.

Această micşorare se va face „prin numărul mare al celor aleşi pe care Domnul îi va atrage la El, pentru a-i sustrage teribilelor nenorociri care vor lovi Biserica.“

Dar şi prin „numărul mare de martiri, ceea ce va face să scadă considerabil, pe pămînt, numărul copiilor lui Dumnezeu, în timp ce credinţa se va întări în aceia pe care spada nu-i va secera.“ Şi prin „mulţimea de apostaţi care vor renunţa la Isus Cristos pentru a urma tabăra duşmanului său.“

„Aceasta va fi cea mai nefastă dintre erezii. Credinţa va cunoaşte o nouă dezvoltare: anumite ordine religioase ar renaşte într-o mică măsură; altele ar fi fondate şi fervoarea lor ar fi mare.

Majoritatea acestor ordine ar rezista pînă în timpul lui Anticrist, sub domnia căruia, toate comunităţile ar suferi martiriul, ar fi zdrobite şi distruse. “

Biserica înainte de Anticrist

Ea anunţa un nou asalt împotriva Bisericii, printr-o erezie înternă ale cărei trăsături iniţiale le descrie; ea şi păstră pentru mai tîrziu descrierea completă a acestei erezii nefaste.

„Spiritul satanei se va dezlănţui împotriva Bisericii, uniuni, adunări, societăţi secrete…

Mai întîi Biserica va condamna doctrina lor nefastă. Atunci susţinătorii satanei se vor ascunde în întuneric şi vor face să apară un număr mare de lucrări care vor face mult rău.

Totul se va întîmpla în linişte, învăluit într-un secret inviolabil. Va fi asemenea unui foc care arde pe dedesubt, fără zgomot şi care se va întinde încetul cu încetul.

Aceasta va fi cu atît mai grav pentru Sfînta Biserică, cu cît Ea nu va observa așa de devreme aceste focuri.“

„Cîţiva preoţi vor zări fumul acestui foc blestemat. Ei se vor ridica împotriva acelora la care vor observa bizarerii în îndeplinirea cu evlavie a practicilor ecleziastice şi care se vor îndepărta de bunele tradiţii ale Bisericii.“

„Bieţii adepţi ai acestor doctrine îşi vor spune între ei: «Să fim atenţi să nu fim descoperiţi. Să nu spunem despre ce este vorba şi care este secretul nostru…În aparenţă, să ne supunem asemenea copilaşilor fără apărare. Să ne apropiem de sacramente…Să nu ne agităm, ci să acţionăm cu pace şi blîndeţe.»“

„Cînd vor vedea că au cîştigat un mare număr de discipoli, un număr atît de important cît cel al unui mare regat, atunci aceşti lupi răpitori vor ieşi din cavernele lor, îmbrăcaţi în piei de oaie. Oh! Cît va avea de suferit Sfînta Biserică!

Ea va fi atacată din toate părţile, de cei străini de ea, dar şi de către propriii ei copii care, precum viperele, îi vor sfîşia măruntaiele sale şi se vor aşeza de partea duşmanilor săi.“

„La început, ei vor ţine ascunsă legea lor blestemată. Această lege va fi aprobată de către toţi complicii lor, dar nu va apărea decît cu cîţiva ani înainte de venirea lui Anticrist.“

„Văd în Dumnezeu că preoţii vor fi uimiţi de o asemenea schimbare survenită fără să mai fi fost discursuri ca de obicei. În acest timp, preoţii Domnului mai luminaţi de către Spiritul Sfînt, vor fi cuprinşi de teamă în fața nesiguranței modului în care aceasta se va schimba.“

„Oh, Dumnezeule, în ce agitaţie văd Sfînta Biserică cînd îşi va da seama, dintr-o dată, de progresele acestor nelegiuiţi, de extinderea lor şi de numărul de suflete pe care-l vor antrena de partea lor.

Această erezie se va întinde atît de departe, încît va părea că învăluie toate ţările şi toate statele. Niciodată, nici o erezie nu va fi fost atît de nefastă!“

Sora Nativităţii vede încă ce se va întîmpla mult mai tîrziu, peste o jumătate de secol, după momentul în care totul va fi început pînă în epoca în care Biserica va realiza aceasta.

La început, această erezie va avea un aer minunat. Ea se va impune prin aparenţa de bunătate şi chiar de pioşenie. Aceasta va fi o capcană care va seduce un număr mare de oameni.

„Pentru a reuşi mai bine, aceşti sectanţi vor simula mai întîi un mare respect pentru Evanghelie şi lumea catolică.

Ei vor face să apară chiar şi cărţi de spiritualitate… Şi nu se va pune deloc la îndoială sfinţenia lor.

Din curiozitate persoanele şovăitoare în credinţă se vor lăsa pradă unei dorinţe arzătoare de a şti ce se află în aceste noutăţi religioase.“

„ Niciodată nu va fi văzută atîta înşelătorie, înfățișată cu un aer de aparentă religiozitate.

Aceşti ipocriţi religioşi vor avea dicursuri frumoase pentru a atrage sufletele înfumurate şi curioase. Acestea vor alerga spre toate aceste noutăţi şi se vor lăsa prinse mai uşor decît peştii în plasă.“

„Pentru a evita astfel de nenorociri, va trebui, cu ajutorul harului, să ne ataşăm, inviolabil de credinţă.

Totdeauna va trebui să ne amintim de credinţa originară, astfel încît legea sfîntă a lui Isus Cristos să rămînă pînă la ultima suflare, sprijin şi regulă de comportament…

Pentru iubirea lui Dumnezeu trebuie respinse aceste bizarerii extraordinare.“

Notă: conform calendarului gregorian secolul al XIX-lea începe în anul 1801, secolul al XX-lea în anul 1901, iar secolul al XXI-lea în anul 2001.

Sursa: http://leraton-laveuretl-aigle.blogspirit.com/archive/2009/04/02/propheties-jeanne-le-royer.html

Copyright © 2013-2015 Revelații ale cerului