După 33 de ani, mesajul de la Dozulé se repetă

Mesajul lui Isus către JNSR din 28 martie 2005

Isus: Fericiți cei care, chemați, m-au urmat. Fericiți dacă voi credeți că Semnul Fiului Omului, sau Crucea mea glorioasă, constituie anunțul viitoarei Întoarceri în glorie a lui Isus Înviat.

Fericiți dacă credeți că după aceste zile de suferințe va apărea în cer însuși Fiul Omului cu o grandioasă maiestate și o mare putere, venind să-i adune pe aleșii din cele patru colțuri ale lumii.

Bucurați-vă deoarece timpul este aproape în care Fiul Omului va reveni în glorie.

Prin această Cruce înălțată asupra lumii națiunile vor fi mîntuite.

Toți cei care, plini de încredere, vor veni aici să se căiască, vor fi mîntuiți în această viață și în veșnicie.

Pentru a face cunoscut acest Semn al Fiului Omului și a fi credincioși cererii mele, am cerut mii de cruci în lume, a suta parte din Crucea mea glorioasă. Ele au gloria mea.

Dacă am spus la Dozulé că mesajul dat Madeleinei nu era o revelație privată, ci un Avertisment pentru lumea întreagă, pentru națiuni, pentru conducătorul Bisericilor, pentru Biserică, aceasta nu este problema unei singure dieceze, nici a singurei Biserici a Franței, nici a singurei Bisericii romane.

Evenimentul are o triplă dimensiune excepțională prin gravitatea sa, prin universalitatea sa, prin urgența de care este atașat însuși Domnul vostru Isus Cristos.

Adevărat vă spun: cerul și pămîntul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece. Dacă omul nu ridică crucea cerută la Dozulé nu va mai fi timp.

În acest 28 martie 2005, mesajul de la Dozulé vă informează că de la prima apariție a Crucii pe cerul de la Dozulé s-au scurs 33 de ani. Cînd pe Crucea mea sfîntă, m-a lovit moartea, aveam 33 de ani. Apocalipsul este anunțat de Sfîntul Ioan care declară în cuvintele sale profetice că nimeni să nu facă nici o adăugire deoarece Dumnezeu îl va împovăra cu toate plăgile scrise în această carte; și cel care ar îndrăzni să îndepărteze din cuvintele acestei cărți, Dumnezeu va îndepărta partea lui de la pomul vieții și de la cetatea sfîntă scrise în această carte.

Da, Întorcerea mea este aproape! Amin, vino Doamne Isuse.

Acest mesaj de înștiințare l-am unit cu sfînta mea moarte pe cruce și cu anunțul făcut Mamei mele de îngerul Gabriel. Aceasta este Buna Vestire.

De la conceperea unui copil pînă la moartea sa pe pămîntul oamenilor, Dumnezeu trăiește în el și învierea acestui copil este continuarea  vieții lui cu Dumnezeul său în viața mea veșnică.

Mesajul de la Dozulé vă privește pe toți.

Cel viu este cel care vă vorbește:

„Și iată că eu vin.”

Amin, vino Doamne Isuse!

Nu vă atingeți de nici un singur cuvînt din Biblie.

Al vostru Dumnezeu Mîntuitor,

ISUS Cristos

Copyright© 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Perverșii timpului vostru vor nega marile adevăruri ale credinței și vor atrage un mare număr de persoane în abisul spiritual

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.773 din 19 martie 2019

           Dragi copii, sînt Mama voastră Îndurerată și sufăr pentru ceea ce vine peste voi. Vă îndreptați spre un viitor de sfidare a învățăturilor și confuzia va fi peste tot. Voi toți știți că Fiul meu Isus este prezent în Euharistie cu Trupul, Sîngele, Sufletul și Divinitatea. Așa cum am spus în trecut: acesta este un adevăr care nu este negociabil. În trecut, oamenii perverși au acționat negînd învierea Fiului meu Isus. Perverșii timpului vostru vor nega marile adevăruri ale credinței și vor atrage un mare număr de persoane în abisul spiritual. Fiți precauți. Nu vă îndepărtați de adevăr. Orice s-ar întîmpla, rămîneți cu Isus și ascultați de adevăratul magisteriu al Bisericii sale. Rămîneți fermi pe drumul pe care vi l-am indicat. Nu sunteți singuri. Isus al meu va fi cu voi. Nu uitați: în mîini cu sfîntul rozar și Scriptura, în inimă cu iubirea de adevăr. Nu vă descurajați. Eu sînt Mama voastră și nu vă voi abandona niciodată. Mergeți înainte fără teamă. Mă voi ruga lui Isus pentru voi. Un fapt uimitor se va întîmpla în Biserica de pe acest pămînt. Nu vă pierdeți credința. Îngenuncheați în rugăciune și totul va fi bine pentru voi.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

25 martie 2019 – Buna Vestire

         În istoria lumii Buna Vestire reprezintă momentul în care, prin da-ul ei, Sfînta Fecioară Maria a devenit comîntuitoare a neamului omenesc.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

Cine și de ce fuge de investitorii străini?!

           Dna. Paula Pîrvănescu, secretar de stat în cadrul agenției InvestRomânia, parte a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a făcut Ziarului Financiar, în cadrul emisiunii de business ZF Live, mărturisirea de-a dreptul halucinantă.

Că autoritățile locale din anumite județe, primari și chiar unii membri ai consiliilor județene, fug pur și simplu de investitorii străini. Detaliile oferite nu contribuie la clarificări. Ar fi vorba de faptul că agenția, în urma unor contacte cu investitorii străini, s-ar adresa, în ritmul unor circa 20-30 de solicitări pe lună, unor autorități locale pentru informații actualizate de la fața locului, dar nu primesc nici măcar răspunsuri, necum să angajeze un dialog instituțional pentru finalizarea demersurilor de investiții. Nu se dau exemple concrete, dar există o menționare a județelor în care stocul investițiilor străine nu depășește 10 milioane euro, precum Gorj sau Mehedinți, spre deosebire de județe precum Timiș, Cluj și Brașov, unde acest stoc este în fiecare caz peste 1 miliard de euro.

Pe ansamblu, se apreciază că „sub 10% este procentul autorităților locale cu care agenția lucrează bine“. Astfel încît studii sociologice ar trebui comandate pentru clarificările absolut necesare. Cu atît mai mult cu cît, dincolo de caracterul bizar și debusolant al faptului în sine cu care este confruntată agenția, nu este precizată nici o explicație pentru atitudinea pe care anumite autorități locale ar adopta-o: frustrare, dezinteres, demodare, lipsă de înțelegere, etc. Se vorbește doar de comunicare, la care, știm prea bine, se apelează cu caracter general în cazul cînd orice lucru nu apare ca fiind în regulă, de parcă aceasta ar putea explica singură de ce evită unii primari și alții nu investitorii străini, componența pe județe a acestora, evoluția în timp a unor asemenea atitudini, rolul în domeniu al agenției de promovare a investițiilor etc.

Deși evident o analiză economică nu poate înlocui în domeniu concluziile relevate de un studiu sociologic, această analiză poate oferi însă cîteva repere care să explice de ce s-a ajuns să se fugă de investitorii străini.

Concluziile din statisticile privind investițiile străine în România sunt nete şi dramatice. Angajamentele financiare ale capitalului străin în România sunt derizorii. La un asemenea nivel, indiferent de calitatea angajamentelor, aceste participaţii nu pot aduce decît contribuţii tot derizorii la dezvoltarea României, oricare ar fi aportul la creşterea economică sau ocuparea forţei de muncă. Căci să nu confundăm creșterea economică cu dezvoltarea.

De fapt, capitalul străin urmează în România cea mai pură matrice colonială, obţinînd rezultate maxime cu cheltuieli minime din unghiul său de interes: 1)foloseşte capital ridicol de mic; 2)îşi realizează cîştigurile ameţitoare prin exploatarea salariilor mici de tip colonial din România şi prin acces la resurse şi active la costuri reduse; 3)îşi sporeşte cu asupra de măsură rezultatele financiare prin mascarea adevăratei rentabilităţi obţinute, îndeosebi prin externalizarea înainte de fiscalizare a grosului profiturilor (probabil, în proporție de 80-90%). Cele circa 70 miliarde de euro participaţii la capital în România – singura cifră cu un anumit suport obiectiv în aprecierea plasamentelor străine reale în economia din România (pentru că, pe lîngă investiţii propriu-zise include şi fondurile pentru achiziţii de active) – reprezintă doar 12-14% din efortul investiţional făcut în ţară în perioada 2000-2017. Cu această participaţie investiţională rizibil de mică  pentru dimensiunea capitalurilor străine implicate s-a ajuns să se deţină jumătatea de control a economiei din România şi să se obţină peste jumătate din cifra de afaceri pe ansamblu. Nici în termenii PIB-ului  situaţia nu este mai onorabilă: cu un capital de circa un sfert în echivalent PIB se realizează peste jumătate din PIB. Sunt rate nu din zona afacerilor, ci din zona ­furtului! Prin afaceri legale şi ­concurenţial-capitaliste nu se pot obţine asemenea rate.

Să mai amintim ceva foarte concret în legătură cu rolul investiţiilor străine într-o economie subdezvoltată, cum este şi cea a României. Este vorba de concluzii pe care le-au stabilit studii efectuate în cele mai diverse colţuri ale lumii şi în cele mai diferite perioade. Există un ciclu al investiţiilor străine. În general, valul de intrări durează 10-12 ani, după care, indiferent dacă intrările continuă, ieşirile prin repatrieri de profituri spre ţările de origine sau aiurea devin mai importante decît intrările. Dacă o ţară n-a apucat în cei 10-12 ani să fructifice intern şi realmente valul intrărilor, punând bazele unei ţesături industriale prin combinare cu eforturi proprii susţinute, tot impactul pozitiv al investiţiilor străine se pierde. În România lucrurile s-au desfăşurat cum nu se putea mai rău. Intrările în val au durat doar vreo 6 ani. Nici să fii genial nu poţi ajunge să profiţi în planul dezvoltării de pe urma investiţiilor străine, în condiţiile unui asemenea răgaz scurt. Nemaipunând la socoteală că investiţiile străine în România, fiind făcute cu prioritate în afaceri pe termen scurt sau cu profit rapid (imobiliar, comerţ) au ajuns deja în situaţia ca intrările să fie de mult compensate de ieşiri, cu un bilanţ net strict negativ şi din punct de vedere financiar, şi din punctul de vedere al urmelor lăsate în planul dezvoltării. Ciclul este închis. Rolul potenţial benefic este pierdut.

Restul, doar poveşti! Ce arată statisticile cu privire la situația concretă din România?! După numai 10 ani – care, probabil, nu întîmplător corespund cu cei de apartenență a României la UE – ieșirile au depășit intrările în privința investițiilor directe, și asta ținând cont de ieșirile raportate sub forma repatrierilor oficiale de profituri, care reprezintă un mizilic (probabil 10-15%) față de ieșirile efective de profituri externalizate fără fiscalizare, care constituie grosul, și cu a cărui luare în considerare, ieșirile compensează intrările în cazul investițiilor colonialiste în maxim 2-3 ani.

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 20 martie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/cine-si-de-ce-fuge-de-investitorii-straini-777197

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Lanț de rugăciune pentru a proteja continentul american – 23 martie 2019

           La fel ca pentru Europa, credincioșii de pretutindeni sînt invitați ca în ziua de23 a fiecărei luni să se roage într-un lanț de rugăciune pentru a proteja continentul american.

În această zi, fiecare este rugat să recite, cel puțin unul din rozarele de bucurie, de durere, de lumină și de mărire precum și rugăciunile nr. 26, 30, 31, 80, 85, 124 și 141 ale cruciadei.
Sursa: https://www.internetgebetskreis.com/en/

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-14804988789171

Rugăciunea nu trebuie să fie un spectacol oferit celor din jur

           La Matei, Rugăciunea Domnului este precedată de o scurtă cateheză, care intenționează să ne pună în gardă împotriva formelor greșite de rugăciune. Rugăciunea nu trebuie să fie un spectacol oferit celor din jur; ea cere o discreție indispensabilă oricărei relații de iubire. Dumnezeu i se adresează fiecăruia cu un nume, pe care nimeni altcineva nu îl cunoaște, aflăm din Scriptură (Apocalipsa, 2,17). Iubirea lui Dumnezeu pentru fiecare în parte este foarte personală și poartă în ea un mister al unicității, care nu poate fi divulgat înaintea oamenilor.

Această discreție esențială a rugăciunii nu exclude rugăciunea colectivă: Tatăl nostru este chiar o rugăciune la persoana întîi plural și numai făcînd parte din acest „noi” al copiilor lui Dumnezeu putem transgresa hotarele acestei lumi și să ne ridicăm pînă la El. Dar acest „noi” trezește partea cea mai intimă a persoanei mele; în actul rugăciunii, aspectul exclusiv personal trebuie să se contopească mereu cu cel comunitar, așa cum vom vedea mai departe, în interpretarea Rugăciunii Domnești. Așa cum în relația dintre un bărbat și femeie există aspecte foarte personale, care necesită spațiul protector al discreției, dar în același timp relația lor în căsnicie și familie implică, prin însăși menirea acesteia, responsabilități publice, așa se petrece și în relația cu Dumnezeu, acel „noi” al comunității oranților se întrepătrunde cu dimensiunea foarte personală a ceea ce fiecare în parte îi comunicăm numai lui Dumnezeu.

O altă formă eronată de rugăciune de care ne avertizează Domnul este pălăvrăgeala, cascada de cuvinte în care spiritul se sufocă. Toți cunoaștem pericolul care ne paște atunci cînd rostim formule de mult cunoscute, iar spiritul nostru se află în altă parte. Cel mai atenți sîntem atunci cînd îl rugăm pe Dumnezeu ceva cînd sîntem mișcați de o nevoie profundă sau cînd îi mulțumim cu inima plină de bucurie pentru că am primit ceva bun. Cel mai important lucru este însă, dincolo de asemenea situații de moment, că relația cu Dumnezeu este prezentă în sufletele noastre. Pentru ca aceasta să se întîmple, trebuie să menținem mereu trează această relație, iar lucrurile de zi cu zi trebuie să se raporteze iarăși și iarăși la ea. Ne vom ruga cu atît mai bine, cu cît în adîncul sufletelor noastre va exista această întoarcere către Dumnezeu. În măsura în care această orientare devine baza întregii noastre existențe, ne vom putea numi oameni ai păcii. Vom putea suporta cu atît mai multă durere, cu cît îi vom înțelege pe ceilalți și ne vom deschide către ei. Această orientare care marchează în totalitate conștiența noastră, prezența tacită a lui Dumnezeu la baza gîndirii, simțirii și ființei noastre, o numim „rugăciunea continuă”. Este, în fond, ceea ce înțelegem prin iubirea lui Dumnezeu, care este cea mai intimă condiție și totodată motorul iubirii de aproapele.

Această rugăciune propriu-zisă, starea tacită și interiorizată prin care sîntem cu Dumnezeu, are nevoie de hrană și de aceea e necesară rugăciunea concretă, cu cuvinte, închipuiri ori gînduri. Cu cît este Dumnezeu mai prezent în noi, cu atît mai mult vom putea fi cu adevărat cu El, în cuvintele rugăciunii. Dar și reciproca este valabilă: rugăciunea activă realizează și aprofundează starea noastră de a fi cu Dumnezeu. Această rugăciune poate și trebuie mai ales să vină din inima noastră, din nevoile, nădejdile, bucuriile și suferințele noastre, din rușinea păcatului săvîrșit și din mulțumirea pentru toate cele bune, devenind astfel o rugăciune foarte personală. Dar noi avem mereu nevoie și de sprijinul pe care ni-l dau acele rugăciuni în care a căpătat formă întîlnirea întregii Biserici și totodată a fiecărui om în parte cu Dumnezeu. Căci fără aceste ajutoare date, rugăciunea noastră proprie și imaginea lui Dumnezeu devin subiective, ajungînd să reflecte mai degrabă persoana noastră decît pe Dumnezeu cel viu. În cuvintele rugăciunilor care s-au înălțat mai întîi din credința poporului lui Israel, iar mai apoi din credința celor care se rugau în Biserică, învățăm să-l cunoaștem pe Dumnezeu și să ne cunoaștem și pe noi înșine. Aceste cuvinte constituie o școală a rugăciunii care stimulează schimbarea și deschiderea în viața noastră.

În Regula sa, Sfîntul Benedict a creat formula „mens nostra concordet voci nostrae” – gîndul nostru să concorde cu vocea noastră (Regi 19,7). Îndeobște, gîndul precedă vorbirea, caută și modelează cuvîntul. Dar în rugăciunea Psalmilor și, în general, în rugăciunea liturgică, se petrece contrariul: vocea sau cuvîntul vine înainte, iar spiritul nostru trebuie să se conformeze acestei voci. Căci de la noi putere, noi, oamenii, „nu știm să ne rugăm cum se cuvine” (Romani 8,26) – prea departe sîntem de Dumnezeu, prea mare și misterios este El pentru noi. Și astfel, Dumnezeu ne vine în ajutor: ne dă El Însuși cuvintele rugăciunii și ne învață să ne rugăm, ne îndeamnă, în cuvintele de rugăciune care vin de la El, să ne așternem pe drumul către El și, prin intermediul rugăciunii, să-l cunoaștem, puțin cîte puțin, împreună cu frații pe care ni i-a dat, pentru a ne apropia de El.

La Benedict, cuvintele citate mai sus se referă nemijlocit la Psalmi, marea carte de rugăciune a poporului lui Dumnezeu în Vechiul și în Noul Legămînt: sînt cuvinte pe care Sfîntul Duh le-a dăruit oamenilor, Duhul lui Dumnezeu devenit cuvînt. Astfel ne rugăm „în spirit” cu Spiritul Sfînt. Bineînțeles că acest lucru e cu prisosință valabil și pentru rugăciunea Tatăl nostru: ne rugăm lui Dumnezeu cu cuvintele date de Dumnezeu Însuși , spune sfîntul Ciprian. Și el mai adaugă: cînd spunem rugăciunea Tatăl nostru în noi se împlinește făgăduința lui Isus referitoare la adevărații închinători, care se închină Tatălui „în duh și în adevăr”. (Ioan 4,23). Cristos, care este adevărul, ne-a dăruit aceste cuvinte și în ele ni-l dăruiește pe Duhul Sfînt (cf. De dom.or.2, p.267 și urm.) Aici ni se arată și un element propriu al misticii creștine. Ea nu este atît o întoarcere către sine, cît mai ales o întîlnire cu Duhul lui Dumnezeu în cuvîntul care ne precedă, o întîlnire cu Fiul și cu Duhul Sfînt și o intrare în uniune cu Dumnezeul cel viu, care este mereu atît în noi, cît și deasupra noastră.

Sursa: Joseph Ratzinger Papa Benedict al XVI-lea, Isus din Nazaret, RAO International Publishing Company, București, 2010, pp. 121-124

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Rusia trimite rachete nucleare împotriva României. Anunțul care pune pe jar întreaga Europă

       Șeful Comisiei pentru apărare și securitate rus, Viktor Bondarev, a declarat, luni, că Rusia a decis să desfășoare în Crimeea bombardiere capabile să transporte rachete nucleare, ca răspuns la instalarea bazei antirachetă din România.

Moscova intenţionează să desfăşoare escadrile de bombardiere strategice Tu-22M3 la baza aeriană Gvardeiskoie din Crimeea, a precizat Viktor Bondarev, afirmînd că instalarea mijloacelor sistemului de apărare antirachetă al SUA în România reprezintă o provocare serioasă pentru Rusia.

„Acest pas a schimbat în mod cardinal echilibrul de forţe în regiune”, a mai spus senatorul rus, potrivit căruia bombardierele desfăşurate în Crimeea urmează să fie modernizate în decurs de cîţiva ani, ceea ce va permite străpungerea sistemelor de apărare aeriană şi apărare antirachetă „oriunde în Europa”, conform RIA Novosti.

„Raza de acţiune a unui Tu-22M3 şi raza rachetelor de croazieră de la bordul său vor permite transportarea focosului nuclear oriunde în Europa, lovind astfel orice obiect al sistemelor de apărare antirachetă şi al sistemelor de apărare aeriană inamice, iar luînd în considerare şi modernizarea sa pe parcursul următorilor ani la nivelul M3M şi echiparea cu noi tipuri de arme de distrugere, acesta devine un vector universal pentru lovituri asupra tuturor tipurilor de ţinte la o distanţă de mii de kilometri”, a subliniat Bondarev în aceeaşi declaraţie.

În afară de bombardiere, flota aeriană rusă din Crimeea are în componenţa sa avioane de luptă MiG-29 şi Su-27, a adăugat el.

Bondarev a spus că acum în Crimeea se bazează o grupare puternică de trupe, care este întărită în mod constant. Astfel, în peninsulă sunt desfăşurate sisteme antiaeriene S-300 şi S-400, sisteme Buk-M2, Panţîri-S1 şi două versiuni de sisteme de rachete Iskander.

Sistemele de apărare antirachetă şi de apărare aeriană din peninsulă sunt capabile să acopere în mod sigur atacurile din aer. De asemenea, aici au fost instalate sisteme antirachetă de coastă „Ball” şi „Bastion”, echipate cu rachete ultramoderne, inclusiv cu rachete supersonice, submarinul „Novosibirsk” şi „Rostov pe Don”, a mai spus senatorul rus. El a subliniat totodată că la dezvoltarea potenţialului militar al regiunii, accentul este pus pe apărarea de coastă.

De asemenea, el a exclus eventuala sechestrare a navelor ruse de către inamic, întrucît sistemele de rachete Iskander desfăşurate în Crimeea controlează coasta Mării Negre pe întreaga sa lungime, inclusiv Bosforul.

„Dacă nu ar fi fost realipite cu promptitudine Crimeea şi Sevastopolul la Rusia, teritoriile ar fi fost supuse protectoratului Statelor Unite. ‘Metropola’ americană ar fi desfăşurat acolo complexele sale de luptă cu viteza fulgerului”, a spus Bondarev, reiterînd o mai veche teză în acest sens a Kremlinului pentru a justifica anexarea.

În mai 2016, a fost certificată capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) la Deveselu, despre care Moscova susţine că ar fi adaptată pentru lansarea nu numai a rachetelor antirachetă, ci şi a rachetelor de croazieră cu rază lungă de acţiune. România a declarat în mai multe rînduri că nu are rachete balistice la Deveselu.

Moscova consideră că întărirea prezenţei militare americane la graniţele Rusiei reprezintă o ameninţare şi un element clar de destabilizare a situaţiei din lume, mai notează RIA Novosti, informează Agerpres.

Articolul semnat de Alex Dumitrescu a apărut în Evenimentul Zilei din 19 martie 2019.

Sursa: https://evz.ro/rusia-rachete-nucleare-romania.html

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

19 martie 2019 – Sfîntul Iosif, Patronul Bisericii Universale

Rugăciune pentru România

      Sfinte Iosif, îndepărtează ura și discordia care domină societatea în care trăim.

Fă să înceteze războiul pe care ea îl duce împotriva ei înseși și care provoacă atîta suferință.

Tu, cel drept, roagă-l pe Isus să dăruiască acestei națiuni harul luminării, pentru ca în toate acțiunile sale să poată discerne binele de rău. Amin. (R.C.)

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

Date statistice privind biserica catolică

       Conform datelor publicate în această lună de Anuarul pontifical și Anuarul statistic al bisericii catolice, în 2018 populația lumii a fost de 7,408 miliarde de locuitori, din care 1 miliard și 313 milioane catolici, adică un procent de 17,7%. Repartizat pe continente acest procent se prezintă astfel: 48,5% în America de Nord și Sud, 21,8% în Europa, 17,8 în Africa, 11,1% în Asia, 0,8 în Oceania.

În perioada observată, rata medie de creștere a catolicilor este de 1,1%, singurele Europa și America au o rată inferioară respectiv de +0,1% și +0,98%. În schimb în Africa rata de creștere este cea mai mare de 2,5%.

În 2017 numărul de preoți a scăzut sensibil, de la 414.969 la 414.582 în 2017, iar numărul de seminariști de la 116.160 în 2016 la 115,328 în 2017, o scădere de 0,7%.

Dacă de la an la an proporția catolicilor în lume a rămas stabilă, conform datelor publicate de Sfîntul Scaun (17,7%), în 2015, islamul a avut o evoluție ascendentă procentul ajung la 25% din populația lumii așa cum arată datelor Centrului de Cercetare Pew.

Sursa: https://www.lesalonbeige.fr/la-population-catholique-croit-de-1/

http://fsspx.news/fr

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

Capitalul străin amenință că ni-l răpește pe Godot

           Aberații peste aberații au putut fi auzite din partea companiilor vizate și menestrelilor aflați în solda lor.

Deși am ajuns superobișnuiți să fim bombardați zilnic și sistematic de tot felul de prostii și aiureli, nu cred să se fi atins altădată densitatea orară și la hectar de enormități ca în perioada după ce Guvernul PSD – ALDE a adoptat de altfel derizorii taxări împotriva flagrantelor abuzuri de monopol ale unor companii din sectoarele energetic și bancar. Aberații peste aberații au putut fi auzite din partea companiilor vizate și menestrelilor aflați în solda lor.

Cea mai gogonată aberație este aceea că firmele străine ce ar urma să plătească noile taxe își vor lua catrafusele și vor părăsi România, lipsind România de investițiile pe care le aveau în vedere aici, precum și de potențialele alte investiții pe care puteau să le aducă. Și de aici au curs diversiuni peste diversiuni în cascadă pînă la grețoasa întrebare retorică: nu mai are nevoie România de investiții străine?!

Nici nu știi care dintre laturile acestei retorici insidioase să fie mai întîi atacată și desființată! Amenințarea nu are nici un temei economic, ci rezultă doar din comportamentul pe care și-l asumă capitalul străin din România, care este comportamentul colonialist implicînd la loc de frunte răzbunarea față de orice sclav care încearcă să ridice cumva mîna împotriva stăpînului. Acesta însă n-ar fi adevărat stăpîn dacă s-ar supăra pe sclav și l-ar abandona, luîndu-și catrafusele și plecînd! El rămîne pe poziții pentru ca, la nivel de prioritate zero, să pedepsească sclavul și să-l învețe minte.

Cu atît mai mult cu cît noile taxe despre care ar fi vorba afectează atît de puțin profiturile reale ale companiilor vizate, obținute integral prin abuz de monopol, încît ar fi vorba de o prostie! Și capitalul străin poate fi acuzat de orice, dar nu de prostie. Articulația pe care capitalul străin și-a construit-o pentru obținerea de cîștiguri nete în România este atît de profitabilă – mai precis profiturile realizate sunt atît de mari prin comparație cu capitalul și mai ales cu investițiile noi puse în joc – încît riscul abandonării coloniei este pur și simplu exclus!

Mai mult, avînd în vedere profitabilitatea reală a acestei matrice coloniale instituite de capitalul străin în România, însăși premisa părăsirii izvorului de profit este greșită! Ca și cea a așteptărilor investiționale în România. A aștepta investiții noi de la capitalul străin – prezent deja aici sau potențial nou-venit – este tot atît de exclus cu a aștepta cumva ca acesta să plece! Capitalul aduce investiții doar acolo unde inputuri tehnologice au de înlocuit forță de muncă scumpă, adică la el acasă, nu într-o colonie unde profitabilitatea vine din exploatarea muncii ieftine.

Schema de profit a capitalului străin în România este de tip colonialist pur: profituri maxime la implicări investiționale minime. Amenințîndu-ne că nu mai vine cu investiții în România, capitalul străin ni-l răpește de fapt doar pe Godot, care, precum în piesa de teatru a lui Beckett, oricum nu vine niciodată! Dacă este realist, orice român – salahor-angajat, salahor-patron sau salahor-guvernant – trebuie să aibă în vedere că minunatul capital străin nici nu va pleca din România, nici nu va aduce bani noi în România. Este vorba de o încremenire în situația în care s-a ajuns, o încremenire pentru 15-20 de ani! Nu va fi nici o schimbare.

Dacă va mai exista, România nu va înregistra nici un progres, dar mult mai probabil schimbarea va fi una de stăpîn în cadrul aceleiași paradigme, schimbare de stăpîn rezultînd din dezmembrarea teritorială a țării și redistribuirea forțelor străine în noile configurații. Nu există în istorie exemple de ieșire din statutul de colonie. Chiar și coloniile cu statut oficial de colonii au rămas colonii de facto și după cucerirea eventuală a independenței politice. Singurele schimbări în colonii sunt de stăpîni, în urma împărțirii sferelor de influență între puterile coloniale. Și a aștepta mîntuirea de la stăpînul colonial – indiferent care ar fi acela – este o tîmpenie.

Nerecunoscînd statutul de colonie al României, unii analiști reclamă programe (nu se știe ale cui?!) care să vizeze stimulări ale creșterii valorii adăugate pe lanțurile de export, pornind de la constatarea că marele „boom“ al exporturilor din România este de fapt alimentat de livrările de componente auto, unde valoarea adăugată este mică și din care o parte încă și mai mică rămîne în țară.

O ipocrizie imensă caracterizează această cerere: ce pot face românii, inclusiv statul român, în domeniu, cînd peste 3/4 din exporturi sunt realizate de transnaționalele străine, care fac ceea ce le dictează interesele lor de profit, adică tocmai cele care au rezervat României doar rolul de vehicul pe traseul lohn-ului auto și nimic altceva!

Să mai demolăm o demagogie arhivehiculată, care nu numai interpretează mincinos o realitate, dar care, pornind de la această interpretare, are cerințe periculoase pentru politicile economice. Constatîndu-se că România este ultima dintre țările Europei Centrale și de Est în ce privește ponderea investițiilor străine în PIB (sub 40%, cînd în zonă se ating 60% și chiar 70%), se trage concluzia că prea se bazează totul în domeniu pe profitul reinvestit și că ar trebui luate măsuri de stimulare pentru ca firmele străine să aducă în România și capital nou.

Ce să li se mai ofere acestora, față de ceea ce li se oferă deja? Nici cu luna de pe cer nu s-ar schimba situația! Această situație are explicații și coordonate precise: profiturile uriașe realizate de capitalul străin în România au ca sorginte salariile mici de aici, simbolul aservirii și jecmănirii coloniale. Investițiile și capitalurile noi nu sunt aduse decît acolo unde înlocuiesc salarii mari.

Investitorii nu-și irosesc potențele și armele: unde sunt salarii mici nu aduc capitaluri noi, pentru că nu este nevoie! Ei nu fac acte de caritate. Ăsta-i capitalismul! Darămite colonialismul! Să punem colonialismul să ne edifice „societatea multilateral dezvoltată“ este o himeră, dacă nu chiar o prostie cu P!

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 13 martie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/capitalul-strain-ameninta-ca-ni-l-rapeste-pe-godot-776394

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Multe persoane consacrate își vor abandona angajamentul față de cer și vor îmbrățișa învățăturile false

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.766 din 5 martie 2019

          Dragi copii, va veni ziua în care multe persoane consacrate își vor abandona angajamentul față de cer și vor îmbrățișa învățăturile false. Viața spirituală a multora va fi distrusă și Babelul se va răspîndi peste tot. Eu sînt Mama voastră Îndurerată și sufăr pentru ceea ce vine peste voi. Nu vă îndepărtați de rugăciune, pentru că numai astfel puteți rămîne fermi în credință. Căutați forță în cuvintele lui Isus al meu și în Euharistie. Acesta este timpul pe care vi l-am anunțat în trecut. Vă cer să păstrați aprinsă flacăra credinței voastre. Nu dați înapoi. Isus al meu este cu voi. Dați mărturie pretutindeni că sunteți în lume, dar că nu sînteți ai lumii. Mergeți înainte în apărarea adevărului.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

BerGOGlio, un straniu personaj (XVIII)

        „Fratelli e sorelle, bona sera!” sînt primele cuvinte ale Papei Bergoglio rostite acum 6 ani, în 13 martie 2013, cu ocazia alegerii sale.

De atunci o negură deasă s-a lasat asupra bisericii catolice cuprinzînd-o încet-încet …

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Lanț de rugăciune pentru a apăra Europa-13 martie 2019

 

      Multe mesaje primite de vizionari (Maria Îndurării Divine, Luz de María, Pedro Régis) se referă la evenimentele dureroase care vor avea loc pe continentul european. În vederea preîntîmpinării lor, credincioșii de pretutindeni sînt invitați ca în ziua de 13 a fiecărei luni să se roage într-un lanț de rugăciune.

În mesajul din 16 mai 2012 adresat Mariei Îndurării Divine, Mîntuitorul însuși ne cere să ne rugăm pentru Europa, deoarece cel de-al treilea război mondial va începe tocmai de aici.

În această zi, fiecare este rugat să recite  rozarele de bucurie, de durere, de lumină și de mărire precum și rugăciunile nr. 31, 33 și 54 ale cruciadei.

Surse: https://www.internetgebetskreis.com/en/

https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/07/11/13-iulie-2016-lant-de-rugaciune-pentru-europa/

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Oamenii perverși vor arunca neghina și grîul pentru a-i deruta pe credincioși

Mesajul Sfintei Fecioare Maria din Anguera, Regina Păcii către Pedro Régis

Mesajul nr. 4.760 din 19 februarie 2019

        Dragi copii, căutați-l pe Fiul meu Isus care vă iubește și vă așteaptă cu brațele deschise. Nu vă îndepărtați de adevăr. Trăiți în timpul marii confuzii spirituale. Vor veni peste voi timpuri dificile. Oamenii perverși vor arunca neghina și grîul pentru a-i deruta pe credincioși. Fiți precauți. Multe adevăruri vor fi aduse la cunoștință, dar printre ele, pentru a deruta, va fi jumătate de adevăr și minciună. Nu uitați: adevărul este păstrat integral numai în Biserica catolică. Isus al meu a murit pe cruce pentru Biserica sa. Nu permiteți ca demonul să vă înșele. Orice s-ar întîmpla, rămîneți alături de Isus și ascultați de adevăratul magisteriu al Bisericii sale. Mergeți înainte în apărarea adevărului. Nu dați înapoi. Eu vă iubesc și voi fi întotdeauna cu voi.

Acesta este mesajul pe care vi-l dau astăzi în numele Preasfintei Treimi. Vă mulțumesc că mi-ați permis să vă reunesc aici încă o dată. Vă binecuvîntez în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin. Pacea să fie cu voi.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

O bizarerie colonială în ­România: „riscul de țară“ – aplicat ­privaților, și nu statului!

 

        Cu lacrimi de crocodil, băncile străine din România – care domină supercopleșitor sistemul bancar – se plîng că taxa pe active ar aduce pur și simplu criza în România! Prin ce?

Prin descurajarea investițiilor străine în România și prin încetinirea creditării economice. Astea sunt idioțenii de-a binelea! Băncile străine din România n-au nici o legătură cu finanțarea economiei existente în România, nici a celei românești, nici chiar a celei străine din ­România (vezi „România liberă“ – 27.02.2019). În prea iubita și prea mărita UE, mereu dată de exemplu, lumea creditului bancar reprezintă 200% din PIB, ca expresie a finanțării economiei de către bănci. În România, nu se ating 50%! Băncile străine din România practică de ani de zile în România dezangajarea – numită ­demagogic „dezintermediere“  –, nu aducerea de bani și investiții! Stocul de credite scade de la an la an în raport cu stocul de depozite, ajungînd la 75%, ceea ce înseamnă că nici măcar slaba economisire din România (cea pe care o poate permite o economie subdezvoltată) nu este reciclată în economie, spre folosul economiei, și că argumentul că băncile străine au venit în România pentru a aduce investiții și finanțare deoarece România n-are bani este o biată balivernă doar pentru a pune mîna pe sistemul bancar din România ca să țină în chingi România. Este o pură nerușinare, o obrăznicie să pretinzi că o nenorocită de taxă descurajează finanțarea economiei din România, prin reducerea investițiilor și creditării, cînd pur și simplu nu finanțezi economia, nu creditezi economia și de ani de zile practici sistematic dezangajarea față de România!

Nimeni nu poate spune cumva că o nouă criză nu va veni în România. Ba s-ar putea ca aceasta chiar să bată la ușă. Dar nu va veni adusă de taxa pe active bancare! Va fi adusă chiar de băncile străine, ca să iasă din constrîngerile crizei cît mai abitir pe seama periferiei România, după cutuma dintotdeauna a ieșirii din criză a bogaților pe seama săracilor!

Sau transferul crizei în România este atît de aproape, încît băncile străine vor să folosească prilejul taxei pe active spre a o face responsabilă de criza ce va veni?!

Mărirea ROBOR – adică a dobînzii cu care băncile se împrumută între ele pe piață – este canalul cel mai convenabil și eficient al aducerii crizei în România. Mărirea ROBOR-ului –  care se obține prin înțelegeri bancare de tip cartel (azi te împrumut eu pe tine, mîine îmi dai banii înapoi împrumutîndu-mă eu de la tine!) – suplimentează dobînda la credite și deci descurajează finanțarea și stimulează dezangajarea. Cine-i de vină? Taxa?! Aceasta, s-ar putea spune, vine doar mănușă băncilor străine în prag de criză, căci au astfel băncile străine pe cine să arunce vina! De altminteri, ROBOR-ul nu poate explica nici 20% din dobînda abominabilă cu care băncile străine acordă credite în România. De aceea demersurile senatorului Zamfir, secondate de cele ale avocatului Piperea, de incriminare a manipulărilor de pe piața ROBOR și a altor manevre bancare sunt mai mult decît lăudabile, dar să fim conștienți că sunt colaterale, neatacînd fondul problemei. Grosul dobînzii incalificabile provine de la penalitatea de „risc de țară“. Mărirea ROBOR poate abate atenția de la incriminarea acestei penalități inadmisibile de „risc de țară“. Dacă creditarea s-ar face din afara României – din Franța sau din Bulgaria, chiar din Bangladesh –, penalitatea de „risc de țară“, chiar oricît de mare și indiferent dacă este justificată sau nu, este admisibilă. Dacă însă creditarea se face de pe plan intern de către bănci înscrise juridic intern, penalitatea de „risc de țară“ este o anomalie. Dacă debitorul nu-i convine creditorului, nimeni nu-l obligă pe acesta din urmă să-i intre în casă debitorului spre a-l împrumuta. Dar se pare că asta este tehnologia sistemului bancar colonialist: te îndatorez spre a te jecmăni!

Bizar – dar ca orice lucru bizar foarte interesant – este faptul că băncile străine din România aplică penalitatea de „risc de țară“ tuturor privaților români, fie firme sau indivizi, dar nu și statului român. Te-ai aștepta să fie invers, avînd în vedere că, potrivit preceptelor colonialiste arhivînturate, privatul este bun, iar statul este rău, oricum cel mai prost administrator. Dar, în ipocrizia lor dolofană, preceptele colonialiste una spun (pentru proști) și alta fac! În zilele actuale, băncile din România creditează firmele românești (dacă o fac) cu 8-9%, persoanele fizice române cu 9-10%, iar statul cu 3-5%. În funcție de dobînda de referință, cifrele au putut fi diferite, dar ecarturile au fost aceleași!

Pe privații români băncile străine îi jefuiesc prin abuzul de monopol avut la dispoziție și lipsa de opțiune a acestora: dobînzi derizorii la depozite, comisioane halucinante la operațiunile pe care aceștia sunt obligați să le facă prin bănci, credite cu dobînzi prohibitive, încărcate cu penalitatea de a fi român. Mai ales că pe privații români nu-i împrumută nimeni din străinătate. În cazul statului, care are alte mijloace de luptă și mai are și posibilitatea să se adreseze pentru împrumuturi piețelor externe, adică acelorași bănci, dar în regimul de creditare de la ele de acasă, subsidiarele băncilor străine din România adoptă tactica inversă: dă-i credite cu dobînzi rezonabile, spre a-l putea jecmăni tocmai prin îndatorare! Vreți să vedeți ce spun statisticile? Sunt foarte limpezi. Aproape jumătate din finanțarea datoriei publice (adică a statului) este asigurată de băncile străine din România, iar 22% din ansamblul creditelor acordate de acestea sunt achiziții de către respectivele bănci ale titlurilor emise de statul român, cu alte cuvinte, o expunere mare, dar fără risc. Ce poate fi mai murdar decît un credit colonialist?! Nimic altceva, dacă asta poate constitui o consolare!

Este lesne de identificat replica băncilor străine la îndrăzneala, finalizată sau nu, a introducerii unei taxe de altfel complet colaterale ca importanță împotriva lor. Evident, măsurile de retorsiune se vor îndrepta către cei cu care băncile străine din România au o legătură, respectiv cu bieții oameni, mai împiciorogați sau mai de rînd, și poate mai ales cu statul român. Răzbunarea va fi aprigă. Dobînzile la depozite vor fi coborîte, devenind ridicole în raport cu rata inflației, comisioanele pe indiferent ce operațiuni vor fi crescute, iar dobînzile la orice credite vor fi majorate. O declarație mai veche a președintelui Consiliului Fiscal, agentură a capitalului străin de monitorizare a acțiunilor guvernamentale, dl Ionuț Dumitru, altfel economist-șef al unei bănci străine, sugerează despre ce va fi vorba. Pornind de la premisa că băncile străine sunt deja supraexpuse pe datoria publică a statului român, domnia-sa a spus că „o pondere de 60% a datoriei publice în PIB (criteriu al UE) nu ar trebui să fie un reper pentru România, căci n-ar avea cine să finanțeze o asemenea datorie publică“. Deci, băncile străine nu sunt, de fapt, dispuse să finanțeze încă și mai mult statul român, considerîndu-l deja bine îndatorat spre a fi jecmănit! Ca atare, dobînzile cu care se va putea împrumuta statul român pe propria piață vor fi din ce în ce mai mari.

Pe cale de consecință, rămîne o întrebare dacă taxarea activelor bancare se va solda cu efecte pozitive. Această taxare este perfect justificată, dar, în final, în urma replicii băncilor, s-ar putea ca efectele să se dovedească adverse. Ideea inițială a măsurii era ca băncile să cedeze ceva din profiturile cu totul nejustificate obținute. Cu puterea și cu pîrghiile pe care le au în colonia România, băncile străine, cu sprijinul neprecupețit al BNR, nu vor ceda nimic, ci vor încerca să se folosească de prilej pentru a lua ceva încă și mai mult. În atenția inițiatorilor taxei, nu poți spera să modifici efectele cînd nu ataci cauzele, mai curînd spus nepunînd nici măcar în discuție rînduielile care permit bătaia de joc!

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 6 martie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/o-bizarerie-coloniala-in-romania-riscul-de-tara-aplicat-privatilor-si-nu-statului-775600

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

 

Marele vulcan Yellowstone îl va surprinde pe om

        Rugați-vă copiii mei, marele vulcan Yellowstone îl va surprinde pe om. (Mesajul Sfintei Fecioare Maria către Luz de María din16 mai 2018)

Parcul Național Yellowstone

      Emanația erupțiilor unui supervulcan va forma un nor de gaze care va împiedica soarele să pătrundă pînă la pămînt și aceasta va provoca un efect de seră: temperaturile vor coborî atît de mult încît în țările tropicale frigul va provoca multe decese.

Deplasarea dintr-o țară în alta va fi imposibilă și umanitatea va simți că progresele înregistrate au fost inutile. Voi, copiii mei nu vă pierdeți credința: ceea ce omul nu va reuși, va face atotputernicia divină. (Mesajul Preasfintei Fecioare Maria către Luz de MarÍa din 14 ianuarie 2019)

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Un mare dezastru natural este pe cale să aibă loc care va lua viețile a sute de persoane

Mesajul Mariei, Mama noastră Cerească către Anna Marie, Apostol al Scapularului Verde

Un mare dezastru natural este pe cale să aibă loc care va lua viețile a sute de persoane

24 februarie 2019

fragment

Mama Maria: Micuța mea, am venit azi să comunic cîteva informații și să răspund nevoii tuturor Războinicilor Rugăciunii de pe pămînt. Un mare dezastru natural este pe cale să aibă loc care va lua viețile a sute de persoane. Aceste vieți care vor fi luate nu sînt pregătite să-l întîlnească pentru judecată pe Domnul Dumnezeul și Mîntuitorul lor. Deci cu ajutorul rugăciunilor voastre, această catastrofă poate fi atenuată.

Mama Maria: Devastarea va provoca o reacție pentru care nimeni nu este pregătit. Roagă-te fiică, roagă-te ca acest eveniment să fie diminuat. Pămîntul îl cheamă pe Tatăl nostru ceresc. Copiii avortați îl imploră pe Tatăl nostru ceresc. Păcatele cărnii îl cheamă pe Tatăl nostru ceresc care nu va împiedica ca această catastrofă să se producă.

Mama Maria: Dragii mei, păcatele sînt cauza condițiilor voastre climatice ciudate. Păcatul a cauzat abaterea de la ordinea naturală a planetelor și a atmosferei, întunericul și prezența nefastă a dușmanului lui Dumnezeu a atins cel mai înalt nivel. Multe suflete se abandonează și se consacră celui rău cum n-a fost vreodată de la facerea lumii. Acum divinul nostru Tată ceresc și-a mișcat mîna sa protectoare peste națiunea voastră și peste alte națiuni. Pregătiți-vă pentru vremuri dureroase. Pregătiți-vă pentru întoarcerea Fiului meu. Timpul a fost scurtat, deci pregătiți-vă acum cît mai este timp. Pregătiți-vă rezervele de apă și de hrană. Pregătiți pîinea și apa pe altarele voastre pentru ca Fiul meu să vină să le binecuvînteze în Duminica Paștilor. Pregătiți ceea ce aveți nevoie în timpul celor trei zile de întuneric în țara voastră.

Mama Maria: Fiica mea, publică acest mesaj cît mai repede posibil.

Anna Marie: Da, preaiubita mea Mamă. Te iubesc, Mamă. Toți apostolii te iubesc atît de mult, Mamă.

Mama Maria: Da, te rog spune-le preaiubiților mei copii că și eu îi iubesc, îi veghez și mă rog cu ei.

Copyright © 2013-2019 Revelații ale cerului

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Cruciada specială de rugăciune din 7 martie 2019

       În ziua de 7 martie 2019, toţi membrii grupurilor de rugăciune, din fiecare ţară, sînt invitaţi să se roage Cruciada specială de rugăciune, pentru a-L ajuta pe Isus să salveze sufletele.

Tema lunii: conducătorii lumii, națiuni și evitarea războaielor 

Se vor recita:

1. Rozarul Sfintei Fecioare (dacă este posibil cele patru mistere tradiţionale);
2. Rozarul Îndurării Divine*;
3. Cruciada specială care cuprinde rugăciunile nr.: 96 – 2, 14, 27, 31, 32, 42, 54, 61, 77, 83, 84, 85, 87, 98, 99, 120, 162 – 96;
4. Recitarea Rugăciunii (155) a Cruciadei pentru protejarea acestei Misiuni a Mîntuirii;
5. Consacrarea la Inimile Imaculate ale lui Isus şi ale Mariei;
6. Rugăciunea către Arhanghelul Mihail;
7. La sfîrşit, cu rozarul în mînă, vom recita de 50 de ori Rugăciunea 132 a Cruciadei, pentru protejarea acestei misiuni (Mesajul din 31 ianuarie 2014).

„Fiica Mea preaiubită, doresc să instruiesc Grupurile Cruciadei Mele de Rugăciune pentru a fi vigilente atunci cînd se vor înfiinţa, în naţiunile lor. Trebuie să păstreze apa sfinţită în preajmă, să aibă un Crucifix al Meu şi să recite această Rugăciune specială a Cruciadei pentru Binecuvîntarea şi Protecţia Grupului Cruciadei de Rugăciune.“ (Rugăciunea nr. 96) „Vă rog să recitaţi această rugăciune, înainte şi după fiecare întîlnire de rugăciune.“ (Mesajul lui Isus către Maria Îndurării Divine din 25 ianuarie 2013)

*În anul 2011 Isus ne-a transmis, prin intermediul Mariei Îndurării Divine, următoarea rugăciune pe care să o recităm la sfîrşitul rozarului:

„«O Doamne, umple-mă cu darul Spiritului Sfînt, pentru a putea duce Preasfîntul Tău Cuvînt păcătoşilor, pe care trebuie să-i ajut să se mîntuie în Numele Tău. Prin rugăciunile mele, ajută-mă să-i acopăr cu preţiosul Tău Sînge, ca să poată fi atraşi la Inima Ta Sfîntă. Dăruiește-mi darul Spiritului Sfînt, pentru ca aceste sărmane suflete să se poată bucura în Noul Tău Paradis.»

Să spuneţi această rugăciune în fiecare zi după ce ați recitat Rozarul Îndurării Divine şi, prin fidelitatea voastră față de Mine, veţi ajuta să-i mîntui pe copiii Mei.“ (Mesajul lui Isus către Maria Îndurării Divine din 10 mai 2011)

În mesajul din 11 mai 2016 comunicat Annei Marie, Isus cere ca, înainte de a începe recitarea rozarului, să spunem următoarea rugăciune:

„Prin mijlocirea Mamei noastre cerești, Mama lui Dumnezeu, prin viața, moartea și învierea lui Isus Cristos, Mîntuitorul și Răscumpărătorul sufletelor, îți cerem, Părinte Ceresc, să oprești orice complot terorist planificat și îndeplinit de păcătoșii posedați care îi urăsc pe copiii lui Dumnezeu. În numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt. Amin.“

Isus: „Aceasta este ceea ce ei ar trebui să se roage. Îi rog pe preaiubiții mei copii, apostolii să publice și să recite această rugăciune înainte de a începe Sfîntul lor Rozar. Dacă nu înaintea lui, atunci înaintea Rozarului Îndurării Divine.“(Mesajul lui Isus către Anna Marie, Apostol al Scapularului Verde din 11 mai 2016)

Sursa: https://www.internetgebetskreis.com/en/

https://revelatiialecerului.wordpress.com/2016/07/01/minia-tatalui-meu-se-revarsa/

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/

Minunatele bănci străine din România: profituri fără finanțarea economiei

       După ce Guvernul a avut ideea introducerii „taxei asupra lăcomiei“ s-a declanșat o întrecere între mesajele trimise în spațiul public de către inițiatori de justificare motivațională a demersului și bombardamentul contraargumentărilor din partea băncilor.

După ce Guvernul a avut ideea introducerii „taxei asupra lăcomiei“ băncilor, numită apoi oficial taxă asupra activelor (pentru că avea să fie calculată asupra activelor, care în cazul băncilor sunt constituite de creditele acordate de către acestea), s-a declanșat o întrecere între mesajele trimise în spațiul public de către inițiatori de justificare motivațională a demersului și bombardamentul contraargumentărilor din partea băncilor și menestrelilor acestora vizînd delegitimarea taxei prin pretinsa lipsă de temei, prin „ororile“ economice pe care le-ar produce și, ce să vezi!, chiar prin victimizarea ridicolă a stăpînilor din ecuație, respectiv a „bietelor“ bănci.

În vîltoarea întrecerii s-a apelat, și de o parte și de alta, la diverse scormoneli în măruntaiele bancare, mai puțin scoase la bătaie în mod uzual în spațiul public și oricum necunoscute de cei fără implicare în domeniu, care constituie majoritatea. Ceea ce știm în mod curent este că băncile onorează depozitele cu dobînzi derizorii, înjositor de mult sub rata inflației, că deci ținîndu-ți banii la bancă ești în pierdere, și că, dimpotrivă, dacă e vorba să iei un credit de la bancă, dobînda este exorbitantă, păscîndu-te riscul de a rămîne fără pantaloni.

După mine, era de ajuns să se știe chiar și numai atît, căci aceasta era esența și era suficient pentru o părere adecvată despre băncile din România! Nu se știe exact din ce motiv – fatalism față de soartă sau prostie pură – acest fapt esențial era ca și acceptat, în măsura în care nimeni nu reacționa cu ceva: nici autoritățile să se opună cumva jafului (căci despre jaf este vorba, băncile practicînd dobînzile respective prin abuz de monopolul deținut în domeniu), nici oamenii de rînd să recurgă la cît mai puține credite, singura modalitate de a se feri de a fi jefuiți în condițiile în care autoritățile girau jaful prin inacțiune. Pe frontispiciu trona figura eternului guvernator al Băncii Naționale fraudulos autointitulate a României, care permitea abuzul de monopol de o asemenea amplitudine din sistemul pe care îl parohia, fără ca cineva să-l conteste, cu toate că mereu mai mulți înțelegeau că eternitatea sa în funcție se datora nemijlocit tocmai faptului că permitea un astfel de abuz într-o activitate în care de o parte sunt băncile, practic toate reprezentînd stăpînul străin al țării, și de cealaltă parte salahorii români, fie ei indivizi sau firme.

Cînd măruntaiele bancare au fost puse pe masă sau pe tapet au început să se afle nu doar dimensiunile jafului, ci și ustensilele ca și diversiunile cu care este operaționalizat. S-a aflat, de pildă, că, la dobînzile abominabile percepute la creditele acordate, băncilor le este de ajuns să-și recupereze doar vreo 20% din acestea pentru a-și vedea returnați banii avansați, putîndu-și permite ca, în majoritatea lor, creditele nerecuperate să fie vîndute apoi la numai 10-15% din valoare ca neperformante, încasările din acestea constituind cîștig net. S-a mai putut afla că neperformantele se vînd înregistrîndu-se în contabilitate drept cheltuieli deductibile, fiind suportate astfel pe seama statului, adică de către noi toți, aflați în nici o legătură cu problema! Și mai rău că, provizioanele constituite pentru eventualitatea nerecuperării unor credite se fac tot ca deductibilități fiscale pe seama statului, în timp ce, dacă creditele sunt ulterior recuperate, cîștigurile rămîn la bănci. E tare, nu!

În asemenea condiții, argumentele aruncate în spațiul public de către bănci sau menestrelii lor despre impactul taxei pe active bancare sunt absolut ridicole. Băncile se plîng demagogic de plăți care vor exista doar dacă va cădea drobul de sare, căci taxa ar urma să intervină numai dacă ROBOR-ul depășește 2%. Dacă nu depășește, ar urma să nu se plătească nimic. Taxa cel mult ar încerca să contracareze încărcarea suplimentară a actualelor absolut fabuloase dobînzi la credite, care are cu totul alte cauze, pe care taxa nu le atacă în vreun fel, neafectînd-o cu nimic. Taxa este proastă dar nu din motivele invocate de bănci, ci din motivul că nu atacă fondul problemei!

Rar însă au putut fi auzite atîtea ciudățenii sau idioțenii de-a binelea pe tema cu pricina! Căci este vorba de ocoliri cu bună știință ale incalificabilei existențe a unor anomalii și de răul pe care l-ar face eliminarea unor anomalii și mai mari. Cum poți tu să spui că taxa, afectînd profiturile bancare, va bloca creditarea economică din România și deci dezvoltarea acesteia cînd realitatea – evidențiată de statisticile nimănui altcuiva decît ale Băncii Naționale zise a României – arată că băncile aproape nici nu finanțează, ba s-ar putea spune aproape deloc, economia din România?! Toată, dar absolut toată economia străină din România, care deține peste jumătate din cifra de afaceri și ocupă vreo 30% din forța de muncă ocupată în România, nu se finanțează deloc de la băncile străine din România.

Căci ar fi nebună la cap s-o facă la dobînzile aiuritoare percepute de aceste bănci. O face apelînd la aceleași bănci, dar la mamele lor din străinătate, care dau credite cu dobînzi normale. Aceste finanțări formează grosul datoriei externe considerate a României, căci este contractată de pe teritoriul României. La rîndul ei, economia românească din România, care ocupă 70% din forța de muncă și dă doar jumătate din cifra de afaceri – mai precis peste 90% din firmele înscrise juridic în România – abia dacă se finanțează de la băncile din România! Este vorba de o finanțare care nu reprezintă decît 8% din total! Peste 80% din firmele respective n-au apelat vreodată la un credit bancar. 97% din acestea sunt considerate nebancabile de către chiar băncile respective. Și cu 8% și fără 8% din total este absolut același lucru! Economia cu capital românesc se finanțează din ce poate genera la nivel propriu (autofinanțare) sau, dacă nu poate, apelează la „frații“ din sistem, adică la furnizori. Creditul furnizor este cel mai mare finanțator al economiei cu capital românesc. Băncile străine și de-ar pleca n-ar avea cu ce afecta economia cu capital românesc! Amenințările în domeniu ale băncilor străine sunt baliverne! Prostii pentru fraieri!

Problema este alta. Orice măsuri de retorsiune ar adopta băncile străine din România, acestea n-ar putea face cine știe ce rău economiei din România, pur și simplu pentru că băncile străine din România n-au aproape nici o legătură cu finanțarea economiei din România. Nici economia românească, nici economia străină din România! Băncile au legătură cu altceva: cu statutul de colonie al României, statut al cărei placă turnantă o constituie. De aici va izvorî și replica băncilor (despre aceasta săptămîna viitoare).

Articolul semnat de Ilie Șerbănescu a apărut în ediția online a României Libere din 27 februarie 2019.

Sursa: https://romanialibera.ro/opinii/minunatele-banci-straine-din-romania-profituri-fara-finantarea-economiei-774753

Adresa de facebook a blogului este: https://www.facebook.com/Revela%C8%9Bii-ale-cerului-1480498878917109/